Un articol din Codul de procedură penală ajunge la Curtea Constituţională la cererea DNA. Excepţie ridicată într-un dosar de la Curtea Militară de Apel
0
Un complet de la Curtea Militară de Apel Bucureşti care judecă un dosar cu infracţiuni de abuz în serviciu de care sunt acuzaţi mai mulţi foşti şi actuali angajaţi ai Jandarmeriei Alba a aaprobat cererea DNA cu privire la sesizarea Curţii Constituţionale cu o excepţie referitoare la un articol din Codul de procedură penală.
Excepţia de neconstituţionalitate se referă, potrivit minutei deciziei instanţei din 27 aprilie 2017, la articolul 5, alin. 2 din Codul de procedură penală. Acest articol susţine următoarele: ”Organele de urmărire penală au obligaţia de a strânge şi de a administra probe atât în favoarea, cât şi în defavoarea suspectului sau inculpatului. Respingerea sau neconsemnarea cu rea-credinţă a probelor propuse în favoarea suspectului sau inculpatului se sancţionează conform dispoziţiilor prezentului cod”. Solicitarea de sesizare a Curţii Constituţionale a fost adresată de către DNA. În aceeaşi şedinţă de judecată, completul de la Curtea Militară de Apel a respins solicitarea Inspectoratului de Jandarmi Alba cu privire la realizarea unei expertize contabile în cauză.
”Admite cererea reprezentantului Ministerului Public şi sesizează Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor prev. de art. 5 alin. 2 C.pr.pen. Respinge cererea formulată de reprezentantul apelantei părţi responsabile civilmente şi părţi civile Inspectoratul de Jandarmi Judeţean Alba de efectuare a unei expertize contabile în cauză. Admite cererea ... şi emite adresă către Înspectoratul de Jandarmi Judeţean Alba, în temeiul disp. art.352 alin.11 şi 12 C.pr.pen pentru a preciza dacă desecretizează documentele secret de serviciu sau dacă permite accesul la acestea (...).”, se afirmă în dispozitivul deciziei din 27 aprilie.
Un număr de 37 de foşti şi actuali angajaţi ai Jandarmeriei Alba sunt judecaţi pentru fapte de fals intelectual, abuz în serviciu, înşelăciune, fals în declaraţii, instigare la abuz în serviciu, instigare la fals intelectual, uz de fals, asociere pentru săvârşirea de infracţiuni. Pe scurt, fosta conducere a Inspectoratului Judeţean de Jandarmi (IJJ) Alba şi angajaţi de la serviciul de contabilitate sunt acuzaţi că au eliberat 110 adeverinţe false de salariu pentru mai mulţi jandarmi cu ajutorul cărora au fost contractate credite bancare.
La Tribunalul Militar Cluj-Napoca, un fost comandant şi trei inculpaţi au primit pedepse cu suspendare, în timp ce majoritatea acestora a fost achitată de către judecători, care au aplicat amenzi administrative. Curtea Militară de Apel a pus în discuţie schimbarea încadrării juridice a infracţiunii de abuz în serviciu în cea de înşelăciune şi a solicitat părţilor implicate să precizeze dacă sunt de acord cu opţiunea de împăcare.
Acuzaţiile DNA
Potrivit procurorilor DNA, în anul 2006, la nivelul Inspectoratului Judeţean de Jandarmi Alba s-a constituit o asociere de tip infracţional cu scopul de a elibera, pentru anumite cadre militare, adeverinţe false de venit, în care erau trecute sume mai mari decât cele obţinute în mod real, în scopul ca titularii acestor adeverinţe să le depună la bănci pentru a obţine, în mod fraudulos, împrumuturi în cuantumuri mai mari decât cele la care aveau dreptul în mod legal.
Membrii asocierii şi-au eliberat şi lor înşişi adeverinţe false, ce au fost utilizate, în acelaşi scop, de a obţine credite în mod ilegal. Începând cu anul 2010, nivelul veniturilor salariale a fost redus substanţial, împrejurare în care, cadrele militare din I.J.J. Alba care luaseră credite mai mari decât cele pe care le puteau obţine pe cale legală, au început să aibă dificultăţi reale în a-şi achita ratele lunare bancare, motiv pentru care au obţinut alte adeverinţe false, completate şi semnate de aceleaşi persoane, în scopul reeşalonării ratelor şi a obţinerii unui nivel cât mai mic al ratei lunare, care era direct proporţional cu veniturile din adeverinţă.
Se încarcă comentariile...
