Unirea de la 1918 prin reenactment: Gardiştii care au apărat Alba Iulia
0Garda Naţională de la Alba Iulia a fost unul dintre elementele care au cântărit mult în „ecuaţia“ Unirii Transilvaniei cu România. Atmosfera de la 1918 este reconstituită în zilele noastre prin metoda modernă a reenactment-ului.
Garda Naţională de la Alba Iulia constituie un prim pas al valorizării istoriei „Unirii“ prin reenactment. Trupa este formata din zece soldati, echipati in uniforme specifice armatei austro-ungare, in nuanţe de albastru şi verde-gri. Chiar dacă unii mai poartă pe chipiu insigna cu însemnele împăratului de la Viena, fiecare poartă pe braţul stâng tricolorul.
Reconstituirea atmosferei Unirii din 1918
La capitolul armament, „vedeta“ este puşca Steyr Mannlicher, model 1895, cea mai cunoscută armă a armatei austro-ungare, o armă care se încărca foarte uşor. Fiecare re-enactor trebuie să-şi cunoască, în primul rând, personajul istoric pe care-l întruchipează. La fel de bine, trebuie să-şi cunoască echipamentul, să ştie cum să folosească arma, dar şi să înţeleagă comenzile venite din partea superiorului. Combatanţii trebuie să ştie să răspundă la întrebări simple sau complexe venite din partea publicului, când participă la evenimente, spectacole de profil.
„M-am întors de pe front acasă, într-un sat de lângă Alba Iulia. Am găsit de cuviinţă să rămân sub arme, să mă înscriu în Garda Naţională de la Alba Iulia. Purtam uniforma specifică armatei austro-ungare, dar aveam tricolorul pe mâna stângă. Ziua de 1 Decembrie 1918 a fost una posomorâtă în natură, dar foarte senină în sufletul meu, al celorlalţi gardişti şi a zecilor de mii de români veniţi la Alba Iulia“, povesteşte istoricul Liviu Zgârciu, care-l întruchipează pe unul din soldaţii care au făcut parte din Garda Naţională de la Alba Iulia.
Trupa de reenactment va reconstitui o parte din atmosfera încărcată a zilelor care au precedat Unirea, dar şi bucuria momentului 1 Decembrie 1918.
„Sărbătoarea de la 1918 a însemnat pentru mulţi participanţi cel mai important eveniment din viaţa lor. A fost un moment de bucurie, de eliberare, care venea după patru ani de război (n.a.Primul Război Mondial)“, apreciază istoricul Tudor Roşu, coordonatorul proiectului prin care s-a reconstituit Garda.
Proiectul, derulat de Muzeul Naţional al Unirii, este în valoare de 55.000 de lei şi este finanţat de Administraţia Fondului Cultural Naţional.
Garda care a activat la Alba Iulia în 1918 mai este cunoscută şi ca „Legiunea de la Alba Iulia“ sau Legiunea a XIII-a (n.a. cu trimitere la Legiunea a XIII-a Gemina care a staţionat la Apulum-Alba Iulia).
Garda în Sala Unirii
Prima demonstraţie de reenactment a Gărzii Naţionale de la Alba Iulia pentru publicul larg va fi de 1 Decembrie.
Garda în faţa Sălii Unirii
Garda Naţională de la Alba Iulia constituie, potrivit coordonatorului proiectului, doar un prim pas al valorizării istoriei Unirii prin reenactment. În anii următori, ar putea prinde „viaţă“ fruntaşii politici implicaţi în realizarea Unirii Transilvaniei cu România, dar şi „masele“. Astfel, s-ar face o reconstituire cât mai amplă a Marii Adunări Naţionale de la Alba Iulia.
Misiunea gardiştilor în 1918
Înfiinţarea Gărzilor Naţionale Româneşti din Transilvania în toamna anului 1918, s-a datorat unor ameninţări reale. Dacă ne referim la Alba Iulia, în Cetate erau trupe austro-ungare, iar în actualul cartier al municipiului Oarda staţionau trupe germane.
„Fiecare comitat avea să trimită la Alba Iulia un oficer (n.a. ofiţer) şi un soldat ca reprezentant al Gardelor Române....Locul de întâlnire: Comanda gardei naţionale de la Alba Iulia, 1 Decemvrie 1918, la orele 8 a.m.“ , astfel suna un ordin venit din partea Consiliului Naţional Român de la Arad.
Organizarea excelentă a Gărzii Naţionale a reprezentat şi unul dintre argumentele pentru care Alba Iulia a fost aleasă în noiembrie 1918 ca loc de desfăşurare a Marii Adunări Naţionale, ce avea să hotărască Unirea Transilvaniei cu România.
Ziua de 1 Decembrie 1918 s-a remarcat printr-o ordine exemplară, de care au fost responsabili, în principal, cei 3.000 de gardişti din Alba, concentraţi la Alba Iulia. În planul de apărare al oraşului se acorda o atenţie specială Cazinoului militar din Cetate, actuala Sală a Unirii. Era clădirea cea mai încăpătoare din oraş la acea vreme, locul în care s-au întâlnit cei 1.228 de reprezentanţi ai naţiunii române din Ardeal. Este Sala în care s-a hotărât Unirea Transilvaniei cu România.
Gardiştii în fotografiile Unirii, realizate de Samoilă Mârza/Sursa: Muzeul Naţional al Unirii
Responsabilitatea gardiştilor a fost pe măsura importanţei momentului. La Alba Iulia au fost prezenţi, în ziua de 1 Decembrie 1918, peste 100.000 de români, în condiţiile în care oraşul avea 10.000 de locuitori şi două hoteluri. Militarii au fost responsabili de cazarea oaspeţilor, de deplasarea lor grupată, în coloane, până pe câmpul de instrucţie (n.a.actualul Platou al Romanilor din faţa Catedralei Încoronării), de evitarea incidentelor, de respectarea măsurii interzicerii consumului de alcool.
Sărbătorind Ziua Natională la Alba Iulia demonstrăm că suntem mândri de „Momentul 1918“ şi confirmăm că Alba Iulia are, şi în zilele noastre, capacitatea de a atrage, aşa cum a avut-o în 1918, când aici au venit peste 100.000 de români. (Articol scris de NICU NEAG)
Se încarcă comentariile...
