Alexandria

articolul anterior articolul urmator

Asasinarea lui Ion Gheorghe Duca. Cum a fost doborât de gloanţele legionarilor cel mai modest premier al României

36
28 Jul 2017 06:02:51
Autor: Elisabeth Bouleanu
Ion Gheorghe Duca
Ion Gheorghe Duca

Ion Gheorghe Duca a fost asasinat pe peronul gării Sinaia, în 1933, la comanda legionarilor. Premierul a fost pus la pământ de 5 gloanţe trase de asasinii care călătoriseră în acelaşi tren cu el. Modestul premier liberal purta în ziua morţii o cămaşă cârpită la umăr.

Premierul Ion Gheorghe Duca a fost convins că datoria faţă de ţară este mai presus decât viaţa. ”Îmi este indiferent ce va fi cu persoana mea. Eram dator pentru salvarea ţării să fac ce am făcut. Am conştiinţa că mi-am îndeplinit datoria. Poate voi pieri. Dar ce importă? E riscul sarcinii de a guverna", spunea premierul care a luat decizia istorică de a desfiinţa Garda de Fier.
 
Cariera sa politică a început şi s-a sfârşit în Partidul Naţional Liberal. S-a înscris în PNL în 1907 şi a candidat pentru un post de deputat la vârsta de 28 de ani. La 31 de ani ajungea ministru al Instrucţiunii Publice, facând parte din cabinetul premierului Ionel Brătianu. A fost, pe rând, ministrul Agricultrii, al Afacerilor Externe, vicepreşedinte al Adunării Generale a Societăţii Naţiunilor, ministru de Interne A fost ales preşedinte al Partidului Naţional Liberal, după moartea lui Vintilă Brătianu, pe 28 decembrie 1930, când avea 51 de ani. 
 
A fost unul dintre cei mai aprigi opozanţi ai întoarcerii în ţară a principelui Carol al II-lea, plecat în exil cu Elena Lupescu. Când, în 1930, principele Carol al II-lea a revenit în ţară, poziţia preşedintelui PNL, I. Ghe Duca, a fost una vehementă. ”Mai bine îmi tai mâna dreaptă decât să colaborez cu acest aventurier!”, au fost cuvintele celebre rostite de Duca la adresa principelui.
 
Deşi s-a opus vehement restauraţiei lui Carol, Duca avea să ajungă, în urma unor compromisuri impuse de scena politică agitată internă şi internaţională, prim-ministru în guvernul numit de Carol al II-lea, în 1933. La data de 9 decembrie 1933, Guvernul Duca decide desfiinţarea Gărzii de Fier. ”Gruparea «Arhanghelului Mihail», astăzi «Garda de Fier» este şi rămâne dizolvată. Localurile de întrunire ale membrilor acestor grupări vor fi închise, iar arhivele şi orice corespondenţă vor fi ridicate de autorităţile respective, oriunde s-ar găsi”, nota documentul aprobat de Guvernul Duca, prin care legionarilor li se interzicea dreptul de a participa a alegerile care se apropiau. Au fost declarate nule toate listele de candidaturi depuse în vederea alegerilor legislative în numele şi cu semnul grupării ”Garda de Fier". Pe 20 decembrie 1933, aşa cum era de aşteptat, PNL avea să câştige alegerile cu  51%. Duca devenise cel mai mare duşman al legionarilor şi se aştepta la o tentativă de asasinat.
 
 
Ucis pe peronul gării din Sinaia 
 
Pe 28 decembrie, premierul Duca a fost invitat de Carol la Sinaia într-o audienţă pentru a discuta despre demiterea guvernatorului Băncii Naţionale. În dimineaţa zilei de 29 decembrie, Duca pleacă cu trenul spre Sinaia. Alături de el, în trenul fără pază guvernamentală se spune că ar fi călătorit şi cei trei asasini, pe care presa avea să îi boteze ”Nicadorii”. Întâlnirea cu Carol al II-lea a durat aproximativ două ore. Premierul urma să se întoarcă la Bucureşti, tot cu trenul, în seara aceleiaşi zile. În tot acest timp, legionarii asasini l-au aşteptat pe peronul gării unde aveau să îl împuşte. Când a revenit în gară pentru a lua trenul spre Bucureşti, cinci gloanţe l-au pus la pământ pe peronul întunecat.
 
Asasinii au aruncat la început o grenadă care a rănit doi dintre însoţitorii premierului. Incidentul în care Duca şi-a pierdut viaţa a fost relatat în presa vremii astfel: ”În timp ce I.G. Duca trecea prin culoar pentru a ieşi pe peron, unde era aşteptat de un grup de manifestanţi, d. Vlahide i-a propus să se întoarcă şi să treacă prin biroul şefului gării, pentru a evita astfel mulţimea. Fostul prim-ministru însă nu a acceptat şi a trecut pe peron, unde îl pândea moartea”, scria ”Adeverul”, din 31 decembrie 1933.
 
Scena asasinatului era descisă în presă astfel :
 
”La un moment dat, (Constantinescu, unul dintre asasini) auzind pe cineva spunând „domnule preşedinte”, s-a întors repede şi s-a văzut faţă în faţă cu primul ministru. Atunci, l-a apucat cu o mână de umăr, iar cu cealaltă a descărcat gloanţele; unul în tâmplă, iar alte trei - deoarece Duca îşi ferise capul - în ceafă”. 
 
Primul asasin a fost prins imediat după incident. „Asasinul o luase la fugă spre linia ferată. Dar în urma lui pornise detectivul Petre Petre, care a reuşit să pue mâna pe dânsul. Vazându-se prins, asasinul a mai tras încă un glonte asupra agentului, rănindu-l la mână. Totuş, detectivul şi-a păstrat  cumpătul şi n-a dat drumul criminalului. Sărind apoi şi alţii în ajutor, criminalul a fost arestat”, mai scrie ”Adeverul” din 31 decembrie 1933.
 
„În buzunarul primului ministru s-au găsit câteva hârtii neînsemnate, o monedă franţuzească de cinci parale şi 80 de lei. Duca voia să se întoarcă la Bucureşti cu clasa III”, relatează „Adeverul” din decembrie 1933 despre asasinarea lui Duca.
 
Modestul premier liberal purta în ziua morţii o cămaşă cârpită la umăr. Corpul neînsufleţit al premierului a fost depus la Peleş, înainte de a fi dus la Bucuresti.
 
”Nicadorii” 
 
Nicolae Constantinescu a fost primul asasin intrat pe mâna poliţiei. „Criminalul a fost transportat imediat într-una din încăperile gărei. Aici i s-a luat un interogatoriu sumar. Înfăţişarea asasinului este îngrozitoare. O frunte îngustă, ochii scoşi din orbite, proeminenţa pomeţilor dau impresia unei minţi obtuze, întunecate. Nici o rază mai luminoasă nu se reflectează din trăsăturile obrazului. E cinic în răspunsuri. Nu regretă de loc fapta. Din contră, pare să fie mândru. Întrebat de ce a comis crima, îndrugă o serie de justificări din vocabularul Gărzei de Fier. Afirmă că nu va divulga nimic din ordinele pe care le-a primit. E convins că cei doi complici se vor preda, deoarece aşa le-a fost înţelegerea”, mai notează cotidianul din 1933.  
 
Complicele Ion Caranica a fost prins la Comarnic, în trenul cu care încerca să se întoarcă în Bucureşti, iar celălalt ”nicador”, Doru Belimace, a fost găsit într-un alt tren care mergea către capitală.
 
”Nicadorii” a fost numele pe care presa l-a dat celor trei asasini dupa un acronim format din literele de început ale numelor acestora. Întrebaţi cine a ordonat asasinarea premierului, cei  trei au luat totul asupra lor:
 
„Nimeni. Noi între noi am luat această hotărâre din proprie iniţiativă. Motivul este că Duca a fost francmason şi vândut străinilor. Politica adoptată de el în ultima vreme este politica francmasoenriei internaţionale, care a dus la desfiinţarea gărzilor de fier din România. Recunosc calităţile de bun român ale primului ministru şi de om capabil, însă deoarece s-a vândut străinilor ne-am hotărât să-l suprimăm”
 
Legea marţială  
 
După asasinat, în România s-a declarat legea marţială şi mii de legionari au fost arestaţi. Liderul Corneliu Zelea Codreanu, despre care se presupunea că a intrumentat crima, n-a fost prins. Au fost arestaţi însă alţi lideri ai gardei, printre care generalul Zizi Cantacuzino, supranumit Grănicerul. Procesul Nicadorilor s-a desfăşurat la Consiliul de Război Bucureşti în aprilie 1934.
 
Cei trei au susţinut că au fost singurii autori ai crimei şi au acţionat din proprie iniţiativă. Nicadorii au fost condamnaţi la închisoare pe viaţă, în vreme ce liderii Gărzii de Fier au fost eliberaţi. N-au apucat să îşi ispăşească pedeapsa fiind asasinaţi, cinci ani mai târziu, împreună cu alţi lideri legionari, în noaptea de 29 spre 30 noiembrie, sub pretextul unei tentative de evadare.
 

Adauga Comentariu

Pentru a comenta, alege una din optiunile de mai jos

Varianta 1

Autentificare cu contul adevarul.ro
Creeare cont

Varianta 2

Autentificare cu contul de Facebook
Logare cu pseudonim

36 Comentarii

AD Varu'
28.07.2017, 09:54:35

Cred ca articolul are putea oferi ceva context, 1. Desființarea ilegala a unei organizații care avea o popularitate de neacceptat pentru asa-numitul rege C2 si partidele "istorice" 2. Neprotejarea aromânilor din Grecia, forțați sa se declare greci, fapt care a dus la expulzarea a mii de oameni care au refuzat. Patriotii aromâni prigoniți de greci au fost "răsplătiți" prin abandonare de către autoritățiile Romane care nu au trimis un vapor sa-i aducă in Romania [ceea ce explica de ce o parte dintre asasinii lui Duca erau aromâni] 3. Aprobarea, in aceeași perioada cu refuzul de la #2, a încetățenirii a aprox 300.000 de evrei refugiați din Germania nazista.

+5 (11 voturi)
gigel gigescu
28.07.2017, 09:55:04

S a vedem ce s-a intamplat in epoca aceea: 10 Aprilie 1930, au loc în Bucureşti ciocniri sângeroase între invalizii de război şi jandarmerie sub guvernul ţărănist. Studenţimea participă la manifestaţie alături de invalizi. Cu acest prilej a fost arestat un grup de studenţi în frunte cu dr. Gheorghe Sârbulescu. Corneliu Codreanu se înscrie ca prim apărător în procesul intentat studenţilor arestaţi. – 11 Ianuarie 1931, Ion Mihalache dizolvă Garda de Fier (expresia politică a Legiunii). În Ianuarie 1931 Corneliu Codreanu este arestat. – 26 Martie 1931, se judecă la Curtea de Apel procesul lui Corneliu Codreanu şi al dizolvării Gărzii de Fier. – Mai 1932, Garda de Fier este dizolvată pentru a doua oară de guvernul Iorga-Argetoianu. Se fac arestări, sediile sunt sigilate, Corneliu Codreanu este împiedicat să vorbească şi să se apere în Parlament. – 10 Iulie 1933, peste 200 de legionari se adună la Vişani pentru a construi un dig care să oprească revărsările de ape ale râului Buzău. Jandarmii, din ordinul lui Armand Călinescu, opresc această măreaţă iniţiativă, maltratând şi arestând pe legionari. – 23 Noiembrie 1933, studentul legionar Virgil Teodorescu este asasinat, la Constanţa, de jandarmi, pe când lipea afişe. – 28 Noiembrie 1933, legionarul Niţă Constantin este asasinat. – 10 Decembrie 1933, I.G. Duca dizolvă Garda de Fier şi agenţii poliţiei devastează sediile Mişcării Legionare. Se fac cca 10000 de arestări dintre legionari. Garda de Fier depusese candidaturi în toate judeţele, dar prin această dizolvare era împiedicată de a se prezenta la alegerile generale fixate pentru 20 Decembrie 1933. – Decembrie 1933, legionarul Nicolae Bălănoiu este asasinat de poliţie, din ordinul liberalilor. Numeroşi legionari sunt arestaţi şi încarceraţi la închisoarea Jilava. Arestări numeroase se fac în toată ţara şi ele vor continua şi în primele luni ale anului următor. – 29 Decembrie 1933, a fost asasinat de poliţia din Bucureşti legionarul Sterie Ciumetti, din ordinul liberalului Victor Iamandi. – 12 Ianuarie 1934, legionarul Gheorghe Negrea este asasinat. – 2 Ianuarie 1934, profesorul Nae Ionescu este arestat la Sinaia, dat în judecată şi ţinut arestat până la 7 Februarie 1934 când este pus în libertate, dar în seara aceleiaşi zile este rearestat şi menţinut la Consiliul de Război până la 15 Martie 1934. – 1 Ianuarie 1935, Corneliu Codreanu semnează circulara către legionarii din întreaga ţară, făcând bilanţul anului precedent: 18.000 de arestari, cu 18.000 de case călcate de barbari şi umplute de sânge nevinovat; 300 de bolnavi în închisori, 16 morţi şi 3 înmormântaţi de vii sub pământ. – În tabăra de muncă de la Drăgăşani, legionarii au lucrat de la 13 Iunie până la 14 August 1935, fabricând 100.000 de cărămizi destinate zidirii catedralei din acel oraş. – De la 30 Iunie până la 15 Septembrie 1935, legionarii au lucrat cărămizi şi au clădit Mânăstirea Izbuc (jud. Bihor). – De la 1 Iulie până la 16 Septembrie 1935, legionarii au lucrat la Buga (jud. Lăpuşna) la temelia unei mânăstiri. – La Aciliu (jud. Sibiu), de la 1 Iulie până la 10 Octombrie 1935, legionarii au clădit o biserică. – Tabăra de la Carmen Sylva a fost cea mai mare tabără de muncă a anului 1935. Acolo au lucrat, de la 5 Iulie până la 10 Septembrie, 800 de legionari în prezenţa lui Corneliu Codreanu, construind 7 cabane, 1 kilometru de şosea, terase, drum de automobile, 3 fântâni, au consolidat malurile, au făcut canale pentru scurgerea apelor, ziduri, turnuri etc. – De la 8 Iulie până la 15 Septembrie 1935, legionarii construiesc un drum prin stâncă la Mânăstirea Arnota, locul de odihnă al voievodului Matei Basarab. În acest timp au lucrat 242 de legionari. – În comuna Lat Laz (jud. Alba), de la 15 Iulie la 19 Octombrie 1935, legionarii au construit o minunată casă culturală. – De la 8 Iulie până la 6 Octombrie 1935, legionarii au lucrat 100.000 de cărămizi pentru a zidi o biserică în comuna Marca (jud. Sălaj). – În comuna Ineu (jud. Arad), de la 18 Iulie până la 14 Septembrie 1935, legionarii au lucrat 100.000 de cărămizi destinate construirii unei şcoli. – De la 16 Septembrie până la 4 Octombrie 1935, legionarii au construit şase diguri ca să împiedice revărsarea apelor Oltului asupra avutului Mânăstirii Mamu (jud. Vâlcea). – La 4 Octombrie 1935, în urma propunerii liberalului Victor Iamandi, ministru al cultelor în vremea aceea, Sfântul Sinod(!), cu îndemnul patriarhului Miron Cristea(!), trimite o adresă către toate eparhiile din ţară prin care interzice munca legionarilor pentru biserici. – La 1 Mai 1936, se deschide Tabăra legionară profesor Traian Brăileanu de la Rădăuţi, care construieşte biserica Arhanghelul Mihail. – Legionarul Gheorghe Grigor este asasinat de comunişti la Cernăuţi în luna August 1936. – La 24 Noiembrie 1936, Ion I. Moţa, Vasile Marin, generalul Gh. Cantacuzino, Gh. Clime, preot Dumitrescu Borşa, Neculai Totu, Banică Dobre şi Alexandru Cantacuzino pleacă în Spania ca luptători legionari pe frontul generalului Franco. – La 13 Ianuarie 1937, marea jertfă legionară se înscrie în istorie prin moartea eroică a lui Ion I. Moţa şi Vasile Marin pe frontul naţionalist din Spania, la Majadahonda. – La 26 Februarie 1937, Consiliul de Miniştri desfiinţează cantinele şi căminele studenţeşti din toate centrele universitare. Această infamie a fost săvârşită în urma cererii lui Ştefănescu-Goanga şi Gabriel Marinescu şi se îndrepta, cu deosebire, împotriva legionarilor. – La 2 Martie 1937, guvernul liberalului Gh. Tătărăscu hotărăşte închiderea tuturor Universităţilor din ţară. Măsura era luată împotriva studenţimii legionare. – La 17 Mai 1937, se dă sentinţa în procesul intentat legionarilor care au condus Congresul Studenţesc de la Târgu Mureş. Alexandru Cantacuzino, dr. Paul Craja, Ştefan Georgescu, Gheorghe Furdui, Ioraş Teodor, Crudu şi Parvulescu sunt condamnaţi: primii doi la 1 an de închisoare, ceilalţi la 1 an şi 6 luni. – La 6 Iulie 1937, se înfiinţează Tabăra legionară de la Câmpina, care se desfiinţează, la 11 Iulie în urma terorii autorităţilor. – La 27 Iulie 1937, Prefectura judeţului Prahova trimite un ordin confidenţial fabricilor de postav, bere, sticlărie şi ciment din Azuga, în care cere îndepărtarea din serviciu a 36 de muncitori legionari. – La 14 Decembrie 1937, este asasinat, în luptă electorală, legionarul Mihai Ţurcanu. – La 6 Februarie 1938, bandele electorale cuziste împuşcă pe legionarii Mija Dumitru şi Florian St. Popescu în satul Mâineasa (jud. Ilfov). – La 9 Februarie 1938, Corneliu Codreanu, văzând pornirile ucigaşe ale guvernării A.C. Cuza-Octavian Goga, hotărăşte retragerea Mişcarii Legionare din propaganda electorală. – La 30 martie 1938, Nicolae Iorga, primind o scrisoare de la Corneliu Codreanu, se adresează Parchetului pentru a deschide acţiune publică de ultragiu. Codreanu, în această scrisoare, îl învinovăţeşte pe Iorga de necinste sufletească şi de jignire a tineretului. Scrisoarea avea un caracter particular. Aici îşi află obârşia procesul Căpitanului. – În prima jumătate a lunii Aprilie 1938, bandele lui Armand Călinescu fac descinderi la toate sediile Mişcării Legionare din Capitală şi provincie. Se confiscă arhivele. Se falsifică anumite acte şi se dau publicităţii. Societăţile de stat şi particulare sunt obligate să concedieze pe funcţionarii şi lucrătorii legionari. Într-o singură zi, S.T.B. concediază 13 funcţionari legionari. Ziarul “Curentul” face o intensă publicitate prigoanei, după ce, la 21 şi 23 Martie, publicase două reportaje cu fotografii în care recomanda Insula Şerpilor ca lagăr şi loc de tortură pentru legionari. – La 13 Aprilie 1938, ziarele “Cuvântul” şi “Buna Vestire” au fost suprimate de guvern. – La 17 Aprilie 1938, Codreanu este arestat în Bucureşti. – La 19 Aprilie 1938, Codreanu este condamnat la 6 luni închisoare, maximum de pedeapsă, în procesul intentat de N. Iorga. – În zilele următoare, guvernul lui Armand Călinescu publică numeroase legi şi regulamente pentru prigonirea Mişcării Legionare. – În a doua jumătate a lunii Aprilie 1938, se fac sute şi mii de arestări printre legionari. Ziarele de la 29 Aprilie anunţă: ” Peste 300 de arestaţi vor fi judecaţi în timp de trei zile”. O grindină de calomnii şi insulte cădea asupra Mişcării Legionare. Documente false, acte măsluite, tind să justifice aceste calomnii. – La 13 Mai 1938, se judecă la Craiova procesul celor 49 studenţi acuzati de “dezordine” de la 14 August 1934. Numeroşi legionari sunt internaţi în lagăre. – În prima jumătate a lunii Mai 1938, toate tribunalele militare din ţară judecă procesele legionarilor. Sunt zeci şi sute de condamnări, chiar şi elevi de şcoală sunt băgaţi în închisoare. Părinţii sunt ameninţaţi cu moartea, rudele de asemenea. – La 23 Mai 1938, începe, la Consiliul de Război al Corpului II Armată din Bucureşti, Judecarea celui mai mare proces politic din istoria românilor – procesul Căpitanului. – La 27 Mai 1938, Căpitanul este condamnat la 10 ani muncă silnică, 6 luni degradare civilă, 5000 lei amendă, 2000 lei cheltuieli de judecată. – La 8 Mai 1938, profesorul Nae Ionescu, director al ziarului “Cuvântul”, este arestat la locuinţa lui din Bucureşti şi dus chiar atunci în lagărul de la Miercurea Ciucului. – La 25 Iunie 1938, începe la Tribunalul Militar al Corpului II Armată din Bucureşti judecarea fruntaşilor Mişcării Legionare. În dimineaţa de 1 Iulie 1938 se dă sentinţa: Alexandru Cantacuzino şi profesorul Vasile Cristescu, câte 9 ani de închisoare; Gh. Clime, Alexandru Cristian Tell, Gheorghe Istrate, Mihail Polihroniade, dr. Paul Craja, Traian Cotigă, Sima Simulescu, Virgil Ionescu, Bănică Dobre, Gheorghe Furdui, dr. Şerban Milcoveanu, Nicolae Totu şi Radu Budişteanu câte 7 ani închisoare; Gheorghe Apostolescu, Eugen Ionică şi Serafim Aurel câte 5 ani închisoare; preotul N. Georgescu-Edineti 1 an închisoare. – Noiembrie 1938, Generalul de jandarmerie Bengliu, dă un ordin prin care hotărăşte ca legionarii să fie împuşcaţi fără somaţie. Şi într-adevăr, legionarii Nicolae Făgădaru, Bică Anania şi Petre Andrei sunt împuşcaţi de jandarmi (8 Decembrie 1938). – La 30 Noiembrie 1938, bandele lui Armand Călinescu şi Gavrilă Marinescu îl asasinează mişeleşte pe Corneliu Codreanu, dimpreuna cu Ion Caranica, Nicolae Constantinescu, Doru Belimace, Ion Trandafir, Iosif Bozântan, Ion Atanasiu, Ştefan Georgescu, Radu Vlad, Ion State, Gavrilă Bogdan, Ion Caratănase, Ion Pele şi Ştefan Curcă. Apoi îi îngroapă la închisoarea Jilava, turnând peste ei acid sulfuric şi punând deasupra o placă imensă de beton. – La 3 Decembrie 1938, poliţia, fiind informată printr-un denunţ anonim că Comandamentul Mişcării Legionare s-ar afla la locuinţa bătrânului Dincă Cristescu, face o descindere unde nu găseşte nimic. Cercetând la alte proprietăţi ale bătrânului, găseşte, din întamplare, în comuna Colentina, tipografia Mişcării Legionare. Această tipografie fusese organizată de Titi Cristescu, şi acolo, în timpul prigoanei, s-au tipărit de către profesorul N. Pătraşcu şi V. Suciu manifestele Mişcării Legionare, “Curierul Legionar”, broşura profesorului Vasile Cristescu şi alte publicaţii. Cu prilejul descinderii poliţiei la tipografie au fost arestaţi fraţii Gheorghe şi Vasile Cristescu. – La 4 Ianuarie 1939, în str. Aureliu 14 din Bucureşti, au fost surprinşi de poliţie şi arestaţi, legionarii: Gh. Clement, Dorca Filon, Virgil Noaghea, lt. Borzea şi alte elemente, care conduceau acţiunea Mişcării Legionare şi îndrumau legăturile cu provincia. – După ce fusese pus în libertate, la 19 Decembrie 1939, profesorul Nae Ionescu este iarăşi arestat şi închis în lagărul de la Miercurea Ciucului. – La 14 ianuarie 1939, se judeca la Cluj procesul legionarului dr. Emil Popa şi încă a 9 legionari care sunt condamnaţi la închisoare. – La 26 Ianuarie 1939, profesorul Vasile Cristescu, care conducea Mişcarea Legionară împreună cu Horia Sima, a fost asasinat de poliţie la locuinţa lui din strada Aviator Iliescu nr.15. Vasile Cristescu a fost împuşcat în frunte de iudeul Otto Reiner. – La 1 Februarie 1939, intră în vigoare legea privitoare la pierderea naţionalităţii române, alcătuită de Armand Călinescu. Legea aceasta era vădit îndreptată împotriva legionarilor refugiaţi în străinatate. – La 8 februarie 1939, se petrece la Bucureşti arestarea grupului legionar Nadoleanu. Legionarii sunt omorâţi şi arşi la Crematoriu, chiar în prezenţa lui Armand Călinescu. – La 9 Februarie 1939, se termină la Cluj judecarea procesului asasinării rectorului Ştefănescu-Goangă. Pe banca acuzării se aflau 72 de legionari. Studenţii Pop Ion şi Lăscăianu Aurel sunt condamnaţi la moarte. Legionarul Atofanei Gheorghe la muncă silnică pe viaţă; 38 de legionari sunt condamnaţi între 12 ani şi 3 luni închisoare şi amendă. – La 11 Februarie 1939, comandantul legionar Victor Dragomirescu, pe când încerca un zbor cu avionul în Bulgaria, în tovărăşia pilotului Andrei Costin, are un accident de motor şi este rănit. Este arestat şi dus la Spitalul Militar. Acolo a fost vizitat de legionara Natalia Nicolicescu, condamnată la 1 an închisoare, dar evadată şi urmărită de poliţie. Legionara Nicolicescu este arestată, iar Victor Dragomirescu, rănit încă, este dus la închisoarea Văcăreşti. De la închisoare este luat de comisarul Al. Davidescu şi ştrangulat. Apoi, tot de acesta, este dus la crematoriu, şi fiind încă în viaţă, este aruncat în cuptorul crematoriului. – La 22 şi 23 Februarie 1939, se judecă la Tribunalul Militar din Bucureşti procesul legionarilor care organizaseră laboratorul din str. Căpitan Oarcă. Virgil Mihăilescu este condamnat la 8 ani închisoare, iar studenţii Achim Mircea şi Stroescu Alexandru la câte 6 ani. Toţi în lipsă. În prezenţă: Bereche Ion la câte 3 ani închisoare; dr. Constantin Zisu şi Contes Constantin la câte 4 ani închisoare; dr. Gh. Butu, Demetrescu Nicolae, Chirilă Nicolae şi Custură Ion la câte 1 an închisoare. – La 9 Martie 1939, profesorul Nae Ionescu este rearestat şi dus la spitalul din Braşov, de unde este eliberat la 24 Iunie 1939, dar cu domiciliul forţat în Bucureşti. – La 10 Iulie 1939, comandanta legionară Nicoleta Nicolescu a fost asasinată în Bucureşti de poliţia lui Armand Călinescu. – În noaptea de 21 Septembrie 1939 au fost asasinaţi 252 de fruntaşi ai Mişcării Legionare. Acest măcel, în care îşi pierd viaţa cei mai vrednici conducători ai Mişcării Legionare, s-a săvârşit sub domnia lui Carol al II-lea, prim-ministru fiind generalul Argeşanu şi ministru de interne generalul Gabriel Marinescu.

+3 (13 voturi)
gigel gigescu
28.07.2017, 09:58:45

DE CE a fost asasinat prim-ministrul I. G. Duca, inițiat în francmasonerie, când se afla la studii în Franța.? 15 Noembrie 1933: Căderea guvernului Vaida și venirea la putere a guvernului liberal sub conducerea lui I.G. Duca – cu Nicolae Titulescu la externe, având ca misiune, nimicirea Mișcării Legionare. Dizolvarea parlamentului și fixarea noilor alegeri pentru 20 Decembrie. Mișcarea Legionară intră in campania electorală cu mare avânt, având liste in 66 de județe. Mare curent pentru Legiune. -20 Noembrie 1933: Ziarul “Calendarul” este suspendat pe timp de 12 zile pentru un articol împotriva camarilei (Lupeasca). Intră in luptă pentru susținerea Legiunii, ziarul “Cuvântul” condus de Prof. Nae Ionescu. -22 Noembrie 1933: Studentul legionar Virgil Teodorescu este împușcat de poliție la Constanța, in timp ce lipea afișe electorale. Este primul legionar căzut in lupte (cea dintâi jertfa a Legiunii). -28 Noembrie 1933: Este asasinat la Iași legionarul Niță Constantin. -4 Decembrie 1933: Căpitanul Corneliu Z. Codreanu dă o circulară prin care înfierează prigoana dezlănțuită de guvernul liberal și arată ca autor -asasini și schingiuitori ai legionarilor pe: I.G. DUCA, Niculae Titulescu, Victor Iamandi, Inculeț,Victor Antonescu, Valer Roman, gen. Dumitrescu, com. jandarmilor și Eugen Cristescu, directorul general al Siguranței. Circulara a fost publicata și in ziarul “Cuvantul” din 24 Decembrie 1933 sub titlul: “Un cuvânt in chestiunea Gărzii de Fier”. -10 Decembrie 1933: A treia dizolvare a Gărzii de Fier. Guvernul liberal al lui I. G. Duca dizolvă Garda de Fier, pentru a o împiedica să participe la alegeri, deoarece curentul în mase devenise foarte puternic. Peste 20.000 de legionari sunt arestați in noaptea de 9 spre 10 Decembrie 1933. Legionarii sunt scoși in afara legii, schingiuiți si aruncați în temnițe. Căpitanul Corneliu Z. Codreanu, urmărit pentru a fi ucis, nu este găsit.. Toate publicațiile legionare sunt suprimate, sediile devastate și închise. -12 Decembrie 1933: Este asasinat legionarul Bălăianu Nicolae, plugar, Vlașca. -12 Decembrie 1933: Este asasinat legionarul Toader Toma, croitor, Tecuci. -29/30 Decembrie 1933: Eliberat din închisoarea Jilava în ziua de 29 Decembrie, Comandantul Legionar Sterie Ciumetti, este asasinat mișelește de poliție in noaptea de 29/30 Dec., iar cadavrul sau aruncat în lacul Fundeni (lângă Ostrov), dela marginea Bucureștiului. -29/30 Decembrie 1933: Pe peronul gării Sinaia, este P E D E P S I T prim-ministrul liberal-criminal I.G. Duca, care a ordonat prigoana sălbatică împotriva Gărzii de Fier și asasinatele pomenite mai sus. -30 Decembrie 1933: Este asasinat legionarul Gheorghe Bujgoli, colonist Dobrogea. -12 Ianuarie 1934: Este asasinat legionarul Negrea Gheorghe, plugar din Fardea,

0 (12 voturi)
gigel gigescu
28.07.2017, 10:02:37

Carol al II-lea fusese informat, despre ce aveau de gând Nicadorii, după ce șeful poliției, Gabriel Marinescu primise o notă care deconspira întregul plan, însă regele a dat următoarea dispoziție: „Ține nota la birou și n-o transmite mai departe”. Informarea fusese făcută chiar de vărul unuia dintre autori care era informator al poliției. Asadar, autor moral e si carol al II lea....

+2 (8 voturi)
Istoricul de serviciu
28.07.2017, 09:59:25

Assasinarea lui IG. Duca a fost ultima din lungul sir de evenimente care a urmarit eliminarea liberarilor Bratieni din viata politica a Romaniei. A inceput cu moartea suspecta a Regelui Ferdinand si Prim Ministrului Bratianu, ambii la cateva luni distanta si a continuat pana la Duca si Armand Calinescu. In '33 Legionarii nu erau cine stie ce forta , actiunile nu le faceau de capul lor fiind puternic infiltrati din est, actionau si erau organizati pe principiul celulelor sovietice..

-4 (10 voturi)

Vezi toate comentariile (36)

Modifică Setările