Aventura celor patru români plecaţi în jurul lumii în costume populare şi opinci. Trei dintre ei au sfârşit tragic

Dumitru Dan, Paul Pârvu, Alexandru Pascu şi Gheorghe Negreanu, patru studenţi români la Paris, au plecat în 1910 în aventura vieţii lor: să facă înconjurul pământului în opinici. Românii au fost singurii selectaţi din 200 de concurenţi atraşi de premiul de 100.000 de franci pus în joc de o agenţie franceză.

Doar Dan Dumitru a terminat călătoria, după 13 ani de peripeţii, 100.000 de kilometri parcurşi pe jos şi peste 490 de perechi de opinci rupte.

În 1908, o agenţie de turism şi sport din Franţa numită Touring Club de France a lansat o provocare şi un concurs inedit. Publicaţia a oferit 100.000 de franci francezi celui care se va încumeta să  parcurgă 100.000 de kilometri pe jos, făcând înconjurul pământului cu forţe proprii. Atraşi de mirajul celor 100.000 de franci francezi, o sumă deloc nelijabilă, au fost 200 de concurenţi din întreaga lume. Printre ei s-au numărat şi patru români, studenţi în Franţa.

Dumitru Dan şi Paul Pârvu, studenţi la Geografie în capitala Franţei, şi  Gheorghe Negreanu şi Alexandru Pascu, studenţi la Conservatorul din Paris aveau o situaţie precară şi munceau nopţile pentru a-şi putea face studiile în străinătate. Decişi să se înscrie în competiţie pentru a câştiga cei 100.000 de franci, românii şi-au făcut un itinerariu, aşa cum prevedea regulemantul şi l-au prezentat agenţiei. Itinerariul lor a convins agenţia care i-a declarat câştigători.

Românii au cerut un răgaz de doi ani de pregătire până la plecarea în aventura vieţii lor. Au revenit în ţară şi în următorii ani au învăţat limbi străine şi s-au antrenat mergând pe jos câte 45 de kilometri zilnic. Au făcut studii de cartografie şi medicină şi au învăţat cântece şi dansuri populare româneşti. Planul studenţilor era ca, în fiecare regiune a lumii în care vor ajunge, să-şi câştige banii de drum din spectacole de dans popular şi concerte la fluier şi acordeon

Arestaţi sub acuzaţia de spionaj

Marea aventură a început în aprilie 1910. În ziua plecării, 1 aprilie 1910, Dan Dumitru, liderul expediţiei nota în jurnal „Cerul acoperit şi plouă mărunt. Toţi patru în costume naţionale şi opinci ieşim din Capitală”. Au plecat din capitală, însoţiţi de un câine, încălţaţi în opinici şi  îmbrăcaţi în costume naţionale. După trei zile de drum au ajuns la Budapesta. A urmat Viena unde au susţinut un spectacol pentru a strânge bani de drum. La câteva săptămâni de la plecarea din România au apărut problemele. La graniţa cu Danemarca au fost arestaţi, sub acuzaţia de spionaj. Au fost eliberaţi şi şi-au continuat drumul.
 

Cei patru au ieşit din Europa în octombrie 1910, după ce susţinuseră spectacole de muzică şi dans popular românesc în marile capitale, pentru a strânge bani de drum. Liderul grupului nota în jurnal că mergeau în medie, fără oprire, câte 10 ore pe zi.

Tragedie la Mumbay

Sfârşitul anului 1910 i-a găsit pe cei patru temerari în Persia. Şi-au urmat aventura prin Ierusalim, Cairo, Alexandria. Au fost la un pas să-şi piardă viaţa în deşertul african, fără apă şi fără mâncare. La bordul unui vas luat din Madagascar, românii au plecat spre Australia. Potrivit regulamentului de concurs stabilit de organizatori, românii au fost  nevoiţi să facă un anume număr de kilometri, pe jos, chiar şi atunci când se aflau pe vasele cu care au străbătut oceanele.  

Au fost nevoiţi să meargă zilnic minim zece ore pe puntea vapoarelor. Distanţele parcurse erau măsurate cu ajutorul unor dispozitive pe care tinerii le aveau montate la picioare. În iulie 1911, cei patru se aflau în India. Au fost invitaţi vreme de două zile la palatul rajahului din Mumbay. În timpul popasului, pe 17 iulie 1911, Alexandru Pascu a murit intoxicat cu opium. După tragedia din India, călătoria a continuat în trei.

În ianuarie 1912, temerarii români au ajuns la Rio de Janeiro. Aventura lor, cunoscută în întreaga lume, îi transformase deja în celebrităţi şi oriunde mergeau erau întâmpinaţi de sute de localnici. Spectacolele date de cei trei români au fost un real succes care le-au asigurat banii necesari pentru continuarea drumului. După America, cei trei au luat vaporul spre Yokohoma.

Traversarea Atlanticului a durat 27 de zile, timp în care românii au parcurs pe punte, monitorizaţi, 1.400 de kilometri. În China au fost nevoiţi să traverseze munţii şi, în urma unui teribil accident în cursă, au rămas doar doi temerari. Gheorghe Negreanu a murit, după ce s-a prăbuşit într-o prăpastie, şi colegii lui au găsit prea târziu un medic care să îi acorde îngrijiri.

Al treilea temerar a murit în America

La sfârşitul anului 1912, Dan Dumitru şi Paul Pârvu au ajuns în Siberia. „1.150 km prin viscol şi geruri fără egal”, aşa a descris liderul grupului călătoria prin infernul alb al Siberiei. După ce au trecut prin satele eschimoşilor, românii şi-au continuat călătoria până la Vancouver. Au urmat opriri şi spectacole la Seattle, Portland şi San Francisco.

În Florida, picioarele lui Paul Pârvu au cedat, iar medicii i-au interzis continuarea călătoriei. După aproape 90.000 de kilometri parcurşi alături de colegii săi, Dan Dumitru a rămas singurul apt să continue cursa. Paul Pârvu a murit, după ce ambele picioare i-au fost amputate. 

Călătoria a fost terminată în 1923

Rămas singur în aventura Dan Dumitru a părăsit America şi după trei ani de la plecarea din Europa ajunge să pună, din nou, piciorul pe continent. Este arestat la Salonic sub acuzaţia de spionaj. A fost trimis la Londra şi, în final, eliberat la insistenţele autorităţilor române.

Din cauza războiului, ultimul temerar a fost nevoit să-şi întrerupă călătoria, tocmai când mai avea de parcurs 4.000 din cei 100.000 de kilometri care însumau înconjurul pământului. Dan Dumitru a revenit în ţară şi abia în 1923, când Touring Club de France i-a stabilit un nou itinerar pentru parcurgerea distanţei rămase, temerarul şi-a reluat călătoria. Punctul final al călătoriei este atins la 100.000 de kilometri, la Paris, pe 14 iulie 1923, ziua Franţei şi ziua în care ultimul român rămas în cursă împlinea 34 de ani.  

Românul a primit titlul de campion mondial şi cei 100.000 de franci din partea agenţiei franceze. Aşa cum avea să povestească Dan Dumitru în interviurile date în ţară după aventura, cei patru români au schimbat de-a lungul călătoriei 28 de costume naţionale şi 497 de perechi de opinici pe care prietenii şi familiile din România le-au trimis acolo unde se aflau călătorii. Dan Dumitru a intrat în Cartea Recodurilor fiind primul temerar care s-a încumetat să facă înconjurul pământului, pe jos.

După călătorie, românul s-a stabilit la Buzău. S-a înscris la Şcoala Superioară de Documentare şi de Ştiinţe Administrative. Pe tot parcursul vieţii a participat la conferinţe şi întâlniri în care a vorbit despre mare aventură la care a luat parte. A murit la vârsta de 90 de ani.