Boierul muntean care a pus Teleormanul pe hartă

La 1700, din porunca stolnicului Constantin Cantacuzino, se tipărea la Padova prima hartă a Ţării Româneşti, considerată de istorici primul document cartografic românesc. Harta e alcătuită din patru foi lipite pe pânză şi, zic istoricii, e „prima reprezentare cartografică în care vestigiile arheologice sunt menţionate cu precizie“.

„Primul document cartografic românesc, Harta Ţării Româneşti tipărită de Stolnicul Constantin Cantacuzino la Padova în anul 1700, înfăţişează, pentru prima dată, pe lângă celelalte elemente ale geografiei Valahiei şi conturul administrativ al judeţelor“, scrie Ecaterina Ţânţăreanu, istoric din Teleorman, într-una dintre cărţile publicate. Pe harta boierului muntean apare numele judeţului, scris în latină şi greacă: „Telormanum“ şi „Telormanon“.

În acele vremuri, Teleormanul se întindea „pe o fâşie de la Dunăre până aproape de regiunea de dealuri“, avea de 48 de aşezări. Judeţul Vlaşca de odinioară - azi parte din judeţul Teleorman – era înfăţişat pe harta stolnicului „ca o bandă de la sud la nord, îngloba 32 de sate, dintre care 7 cu reşedinţe boiereşti“. Menţiunile sunt făcute de Ecaterina Ţânţăreanu în volumul „Habitat medieval în sud-vestul Munteniei în secolele XIV-XVII. Temeiuri istorice şi arheologice“, apărut în 2010, la Bucureşti.

Detaliu din Harta stolnicului Constantin Cantacuzino din cartea semnată de Ecaterina Ţânţăreanu, volum disponibil şi online

Originalul, găsit de un teleormănean

Un alt istoric, Corneliu Beda, fost profesor de istorie în Zimnicea şi fost director al Muzeului Judeţean Teleorman, susţine că harta originară a stolnicului a fost găsită la British Museum de D. Dimăncescu, un cartograf, publicist şi politician cu origini din Teleorman.

În volumul monografic „Oraşul Zimnicea în 1.000 de imagini şi documente“, Beda publică un detaliu din hartă şi explică ce a fost înfăţişat pe document:

„În partea stângă se distinge denumirea Oltos (n. .autorului districtul/judeţul) în limba greacă şi dedesupt, cu litere mai mici Oltus, cu litere latine. În dreapta acestor denumiri Telormanon, pe verticală, cu litere greceşti, traversând parţial linia şerpuită a unei ape, cu mai mulţi afluenţi. În stânga tot pe verticală, pe o suprafaţă mai mare a albiei râului, dar cu litere mai mici, scrie Telormanum. Denumirile paralele, ajung până aproape de Dunăre şi reprezintă fie denumirea districtului/judeţului Teleorman, cu alfabet grecesc şi latin, fie denumirea judeţului şi a râului Teleorman, care se varsă în Vedea, nume ce nu se distinge. Prima ipoteză ar fi mai plauzibilă, ţinând cont că harta şi celelalte denumiri – localităţi – sunt în alfabet grecesc, iar numele râului Vedea, în care se varsă Teleormanul nu l-am identificat“.

Printscreen după o imagine publicată de Corneliu Beda în volumul amintit FOTO: arhiva foto a Muzeului Judeţean Teleorman. Săgeata arată spre locul unde apare menţionată Zimnicea

Judeţe alungite

Într-un scurt studiu ştiinţific semnat de Simona Lazăr, „Istoria personalităţilor: surse, ipostaze, reevaluări. Situri arheologice pe harta stolnicului Constantin Cantacuzino“, istoricul C. C. Giurescu caracteriza harta stolnicului: „nu numai cea dintâi realizare cartografică a unui român privind ţara noastră, dar e, în acelaşi timp şi ţinând seamă de epoca în care a fost alcătuită, un adevărat monument al genului”.

Autoarea studiului consideră harta boierului muntean drept „o realizare cartografică excepţională atât prin bogăţia de date pe care le cuprinde, cât şi prin precizia cu care acestea sunt însemnate în acest document“.

Documentul e alcătuit din patru foi lipite pe pânză, are o lungime de 132 centimetri şi o lăţime de 64 de centimetri. În stânga sus, într-un medalion, apare portretul lui Constantin Brâncoveanu. Alături - titlul hărţii, scris în greacă.

Titlul hărţii, tradus în română de autoarea studiului sună astfel: 

„Tabula geografică a preaînaltei domnii a Ungro-Vlahiei împărţită în 17 judeţe, după descrierea şi forma foarte exactă pe care a făcut-o prea nobilul şi prea înţeleptul boier stolnicul Constantin Cantacuzino pentru documentarea (sau spre folosul) prea eminentului medic filosof Ioan Commen. Acum pentru întâia oara tipărită cu litere greceşti si închinată în chip respectuos prea înalţatului şi prea piosului Domn şi Stăpânitor a toata Ungrovlahia, domnului Ioan Constantin Basarab Voievod de catre Hrisant prevsiterul si arhimandritul apostolicul şi prea sfântului scaun patriarhecesc al Ierusalimului“.

Harta stolnicului muntean  FOTO: Simona Lazăr, „Istoria personalităţilor: surse, ipostaze, reevaluări. Situri arheologice pe harta stolnicului Constantin Cantacuzino“

Un text similar, dar în latină, se găseşte în colţul din dreapta sus. Pe hartă sunt amintite formele geografice ale locului – munţi, dealuri, râuri, lacuri, păduri -, resursele minerale, hotarele ţării, judeţele, oraşele, târgurile, mănăstirile şi câteva situri arheologice.

La întocmirea ei, stolnicul a preluat gradele de longitudine şi de latitudine preluate din harta lui Ptolemeu. De aceea, subliniază Simona Lazăr, harta Ţării Româneşti are aceeaşi greşeli, „motiv pentru care Ţara Românească, inclusiv Oltenia, apare mult alungită în lungul paralelelor“.

Mai puteţi citi:

Năravuri de altădată. Cum se divorţa în Ţările Române în secolul al XVII-lea: „Ia o vacă şi o dăruieşte mitropolitului“

Mărturii ale străinilor despre români: „Sunt iubitori de noutăţi, înşelători ca grecii şi neruşinaţi ca ţiganii“

Moldovenii, în viziunea lui Cantemir: „În afară de credinţa ortodoxă şi ospitalitate, cu greu am putea găsi ce să lăudăm“