Cine a fost, de fapt, Gheorghe Lazăr, cel considerat părintele şcolii româneşti. A fost catalogat „nepotrivit şi cu totul netrebnic pentru sarcina de învăţător“

0
Publicat:
Ultima actualizare:

Pedagog, inginer şi teolog, Gheorghe Lazăr este considerat fondatorul învăţământului în limba română. În 1881, a înfiinţat la Bucureşti prima şcoală cu predare în limba română, Şcoala de la Sfântul Sava. A murit la doar 44 de ani.

Licee de prestigiu din Bucureşti şi Sibiu poartă astăzi numele lui Gheorghe Lazăr, pedagogul care a în secolul trecut a înfiinţat prima şcoală cu predare în limba română. Demersul său nu a fost unul fără obstacle, într-o societate care se opunea vehement schimbărilor şi într-o vreme în care în şcoli se studia exlusiv în slavonă sau greacă, româna fiind considerată nepotrivită ca şi limbă de studiu şi de predare.

Considerat, la un moment dat, "nepotrivit şi cu totul netrebnic pentru sarcina de învăţător”, Gheorghe Lazăr a fost nevoit să părăsească Transilvania şi să se refugieze în Ţara Românească, la Bucureşti, unde şi-a putut pune în aplicare demersul care a însemnat înfiinţarea primei şcoli cu predare în limba română.

Gheorghe Lazăr s-a născut pe 5 iunie 1779 în localitatea Avrig, într-o familie de ţărani înstăriţi,  primul dintre cei 6 copii-4 băieţi şi două fete- ai lui Gheorghe şi Maria Lazar. Localitatea în care s-a născut aparţinea la vremea respectivă baronului Samuel von Brukenthal. Părinţii şi-au dorit ca primul născut să devină preot şi la 9 ani a fost dat la Şcoala primară din Avrig. Pentru rezultatele deosebite la învăţătură a fost trimis să-şi continua studiile la Gimnaziul Piariştilor din Cluj, şcoală absolvită în 1806. În timpul gimnaziului la Cluj a fost nevoit să ofere lecţii particulare pentru a se putea întreţine. 

Student la Viena

Prin decret imperial, pentru rezultatele deosebite, a fost admis ca bursier la Universitatea din Viena unde a studiat teologia. Şi-a început studiile universitare la Seminarul Sf Barbara din Viena în 1807 şi le-a absolvit în 1811.

Pentru a scurtă perioadă de timp a revenit în ţară, în 1809, sperând să ocupe scaunul episcopal de la Sibiu. Nu a fost acceptat şi a revenit la Viena pentru finalizare studiilor.

La Viena, în perioada studenţiei a lucrat ca topograf pentru Napoleon I, alături de alţi studenţi străini.
Întors în ţară, după studii, a fost numit dascăl la Sibiu. A lucrat ca dascăl aproape patru ani, timp în care a încercat să publice câteva dintre lucrările scrise la Viena. Din cauza lipsurilor materiale şi a neînţelegerilor cu episcopul Vasile Moga, activitatea sa a fost îngreunată. A propus spre tipărire o carte de gramatică româno-germană şi o Geografie a Ardealului însă demersul său nu a avut succes. Faptul că s-a implicat în promovarea limbii române în provincia în care se dorea ca românii să rămână aserviţi în continuare, nu a fost văzut cu ochi buni.

Demis abuziv

În octombrie 1815 a fost demis în mod abuziv. Motivele oficiale care au stat la baza demiterii sale sunt amintite de Nicolae Iorga :

"Nepotrivit şi cu totul netrebnic pentru sarcina de învăţător la clerul tânăr al unei naţii care e încă aşa de înapoiată în cultură ca valahii din Ardeal şi, dat fiind felul său de a gândi dat la iveală, e şi primejdios".

Dat afară din postul de dascăl şi din locuinţa primită în cadrul şcolii, Gheorghe Lazăr a fost nevoit să plece în Ţara Românească

A fost profesor al nepoţilor banului Grigore Ghica şi a lucrat ca inginer topograf pe moşia banului Constantin Bălăceanu. În paralel a lucrat la un plan de organizare a şcolii româneşti, de la şcoala primară, până la învăţământul universitar. Gheorghe Lazăr  îşi va prezenta personal planul în Divanul cel mare al ţării, în faţa domnitorului . Planul lui Lazăr avea să fie aprobat trei luni mai târziu în martie 1818.

Şcoala lui Lazăr

Gheorghe Lazăr şi-a văzut visul cu ochii pe 24 martie 1818, când s-au deschis cursurile la prima şcoală cu predare în limba română, în cadrul Colegiului „Sfântul Sava” din Bucureşti. Elevii de aici proveneau, în majoritate, dintre copiii meseriaşilor şi ai târgoveţilor, copii boierilor frecventând în continuare şcolile cu predare în limba slavonă.

În anii care au urmat Lazăr a elaborat o sere de manuale, precum “Aritmetica matematicească” şi “Trigonometria cea dreaptă” care au însemnat introducerea termenilor tehnici în limba română. Pedagogul de la Avrig a fost cel care a reuşit introducerea în limba română a noţiunilor de : adunare, scădere, înmulţire, împărţire sau triunghi, sinus, cosinus. La şcoala lui Lazăr a fost pentru prima dată când s-a predat filosofie în limba română, disciplină studiată până atunci numai în slavonă sau greacă.

Epitaful lui Lazăr: „Cititorule, ce eşti am fost, ce sunt vei fi, găteşte-te dar”.

Bolnav în primăvara anului 1823, Lazăr a părăsit Bucureştiul şi s-a retras la Avrig. S-a stins din viaţă pe 17 septembrie 1823 la numai 44 de ani , fiind înmormântat în curtea bisericii. Pe crucea sa a fost gravat un epitaf scrischiar de marele pedagog socotit părintele şcolii româneşti: „Cititorule, ce eşti am fost, ce sunt vei fi, găteşte-te dar”.



 

Alexandria



Partenerii noștri

image
canal33.ro
Ultimele știri
Cele mai citite