Cine a fost ultima muză din literatura română: secretele femeii care i-a vrăjit şi inspirat pe Blaga şi pe Arghezi

0
Publicat:
Ultima actualizare:
Domniţa Gherghinescu Vania
Domniţa Gherghinescu Vania

Domniţa Gherghinescu Vania a rămas în istoria literaturii române drept ultima muză celebră care i-a vrăjit şi inspirat pe poeţii Lucian Blaga şi Tudor Arghezi.

O femeie de o fascinaţie iradiantă şi de o seducţie fatală. Aşa o descriu criticii şi istoricii pe Domniţa Gherghinescu Vania, cea care a frânt inimi şi a inspirat actul creaţiei pentru nume celebre ale literaturii române. Până să ajungă amfitrioana fatală în casa căreia sfârşeau îndrăgostiţi iremediabil poeţii, Domniţa nu avusese parte de o viaţă de răsfăţ.

Pe numele de fată, Dominica Mocanu a fost un copil orfan şi bolnav de tuberculoză. Internată la sanatoriul de tuberculoşi de la Gioagiu în 1928, are şansa să o întâlnească pe profesoara Ecaterina Săndulescu, are a luat-o în grija sa, a ajutat-o să se însănătoşească, s-a ocupat de educaţia ei şi i-a găsit un soţ. A urmat cursurile Facultăţii de Litere şi Filosofie din cadrul Universităţii Bucureşti, dar din cauza stării precare de sănătate nu a profesat niciodată.

Pe juristul poet braşovean Dumitru Gherghinescu Vania l-a cunoscut la sanatoriul de la Gioagiu, unde amândoi se tratau de ftizie. Om de litere, conducător de reviste literare, Gherghinescu Vania era cu zece ani mai în vârstă decât ea. Se căsătoresc şi se stabilesc la Braşov, unde casa lor devine cel mai cunoscut salon literar în care se adunau nume mari ale literaturii române, poeţi, filosofi, pictori sau muzicieni. Toţi roiau în jurul Domniţei şi cei mai mulţi ajungeau îndrăgostiţi de amfitrioană. Din cauza relaţiilor amoroase în care se presupune că ar fi fost implicată Domniţa, chiar sub privirile soţului, Gherghinescu Vania îşi căpătase porecla de „Ştefan Micle” , aluzie la soţul Veronicăi Micle care închisese şi el ani în şir ochii la relaţiile nevestei.

Pe Domniţa, profesoara Ecaterina Săndulescu avea să să descrie în volumul ”Din umbra umbrelor” astfel: ”Condusă nu numai de un destin infailibil de femeie, cât mai ales de zeul ei protector, Gherghinescu Vania, această femeie cu cap frumos, inteligentă, îndrăzneaţă şi ambiţioasă care îşi crease ad-hoc faima de animatoare a cercurilor literare braşovene, vreme de o jumătate de veac, s-a aşezat în lumina cea mai nediscutată din Ţara Bârsei”.

Încântarea lui Blaga

„Muzele sunt o necesitate pentru poeţi. Orice dragoste care duce la creaţie îşi dobândeşte legitimitatea”, scria Blaga despre muze şi iubire. În Domniţa Gherghinescu Vania poetul a găsit, într-o perioadă din viaţa sa de artist, ceea ce avea nevoie pentru a menţine aprins actul creaţiei.

image

Pe Lucian Blaga muza Domniţa l-a cunoscut în 1937, cu ocazia unei recepţii la Academie. S-a apropiat de poet ca admiratoare şi a ajuns să îi inspire versuri. Lucian Blaga avea să o numească mai târziu „prietena poeziei”. Într-o perioadă în care poetul era lipsit de inspiraţie, Domniţa i-a insuflat o revigorare literară. După mai multe întâlniri la Braşov şi Bucureşti în care frumoasa soţie a lui Gherghinescu Vania îi fură inima lui Blaga, cei doi încep o corespondenţă care a durat câţiva ani. Blaga devine cel căruia Domniţa i se confesează în legătură cu admiratorii şi viaţa ei. La rândul lui poetul îi dedică versuri în care femeia visurilor lui se află în centrul atenţiei. „Domniţă din ţară bârsană, / Lumină sunt, inimă, rană”, scria Blaga în 1941 în Poezia ”Încântare”.

Aşa cum rememorează Blaga evenimentele din acea perioadă, în romanul său autobiografic, „Luntrea lui Caron”, ruptura dintre Domniţa şi poet s-ar fi produs în anul 1944. Poetul se arată dezamăgit de frivolitatea celei pe care o divinizase în versuri. Un anume moment în care Domniţa îl atrage într-o întâlnire aranjată avea să fie povestit de poet astfel:

„În clipa aceea, de limpeziri fără voie, s-au stins în ochii mei caratele de vrajă ale aceleia pe care o numisem prietena poeziei, şi apariţia ei deveni aceea a unei hetaire, care-şi doza calităţile spirituale cu virtuţi frivole, după celebre modele ale antichităţii”. În ciuda revelaţiei, Blaga va continua să îi scrie muzei sale versuri cuceritoare. Corespndenţa dintre cei doi va dura însă până în 1948. 

Domniţa lui Arghezi

Tudor Arghezi a fost o altă mare personalitate a liricii româneşti căreia Domniţa i-a inspirat versuri. Pentru autorul lui ”Zdreanţă”, despre care se spune că a iubit-o platonic pe frumoasa de la Braşov, Domniţa a fost marea lui slăbiciune. Poetul o aminteşte în poezia Testament : „Întinsă, leneşă pe canapea/ Domniţa suferă în cartea mea”. Muza i-a inspirat şi poezia numită chiar ”Domniţa”, în care poetul îşi expune sentimentele de îndrăgostit :

„Domniţă cu cinci turle la cetate, Răbdai aproape anul jumătate, Şi-n aşteptare, număr ca nebunii Luceferii rotiţi din coada lunii”.

Traducătoarea ”Micului prinţ”

Deşi după epistolele scrise lui Blaga criticii i-au atribuit Domniţei Gherghinescu Vania un talent literar deosebit, frumoasa muză nu a lăsat moştenire literaturii opere scrise în viaţă. A fost publicată postum cu părţi din corespondenţa avută cu poetul. În timpul vieţii, muza lui Blaga şi a lui Arghezi a fost cea care a tradus în română celebra carte ”Micul Prinţ” a lui Antoine de Saint-Exupery.

Alexandria



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite