Alexandria

articolul anterior articolul urmator

Cum a ajuns fiul nelegitim al lui Ştefan cel Mare, din vânzător de peşte, cel mai mare duşman al lui Suleyman Magnificul

7
11 Nov 2015 06:08:55
Autor: Elisabeth Bouleanu

Petru Rareş a fost domn al Moldovei în două rânduri. A ajuns pribeag după ce a stârnit mânia lui Suleyman Magnificul care a venit în Moldova şi a prădat ţara pentru a-l pedepsi.

Petru Rareş a ajuns de două ori domnul Moldovei. A fost fiul natural al marelui domnitor moldovean Ştefan cel Mare. Despre copilăria şi tinereţea sa, cronicarii vremii nu împărtăşesc multe date. Se ştie doar că  este rezultatul relaţiei pe care Ştefan a avut-o cu Maria, rămasă în istorie cu porecla de ”Răreşoaia”. Petru Rareş n-a copilărit în preajma domnitorului. A fost crescut de Răreşoaia, descendentă a boierilor Cernat. A moştenit însă calităţile tatălui său. 
Despre Petru Rareş cronicarul Grigore Ureche scria: “Cu adevărat era ficior lui Ştefan Vodă cel Bun, că întru totul simăna cu tătâne-său, că la războaie îi mergea cu noroc, că tot izbândea, lucruri bune făcea, ţara şi moşia sa ca un păstor bun o ocrotea, judecată pre dreptate făcea. Altmintrilea de stat era om cuvios şi la toate lucrurile îndrăzneţu şi la cuvântu gata, de-l cunoştea toţi că iaste harnic să domnească ţara” .
 
Vânzător de peşte
 
Până să ajungă domn al Moldovei, Petru Rareş a fost vânzător de peşte. S-a ales cu porecla de Petru Măjerul de pe urma meseriei de negustor : transporta peştele pe care îl vindea cu majele, nişte care mari trase de boi.
 
A ajuns pentru prima dată domnul Moldovei la vârsta de 40 de ani. Era deja căsătorit cu Maria şi avea patru copii, trei fete şi un băiat. Cel care l-a ridicat din negustoria de peşte pentru a-l aşeza pe tronul Moldovei a fost chiar predecesorul său Ştefăniţă Vodă.  “Bolnav la Hotin au lăsat cuvântul, că dacă va săvârşi el, să nu puie pre altul la domnie, ci pre Pătru Măjariul, ce l-au poreclit Rareş, despre numele muierii ce au fost după alt bărbat, târgoveţ din Hârlău”, mai scrie cronicarul Ureche.
În drumul său către tronul Moldovei a fost sprijinit de târgoveţi şi ţărani. N-a fost niciodată prietenul marilor boieri, cărora prin poltica sa internă a încercat să le îngădească puterile.
A stârni mânia lui Suleyman Magnificul
 
Petru Rareş a domnit în total 16 ani, fragmentaţi în două perioade de stăpânire a Moldovei.
Ca urmare a politicii externe, şi-a atras antipatia otomanilor şi a fost pedepsit de Suleyman Magnificul. Pe 8 iulie 1538 sub conducerea lui Suleyman Magnificul, împotriva lui Petru Rareş s-a pornit campania numită „Gazây-i Kara Boğdan”(Război sfânt pentru Moldova). Însuşi Suleyman a călcat pe pământurile Moldovei pentru a da de urma fiului nelegitim al lui Ştefan. Pe 14 septembrie 1538, cu mare alai şi fără lupte, Suleyman Magnificul a intrat în capitala Moldovei, iar ţara a fost  prădată şi jefuită de către oastea otomană şi tătară. ”Oastea barbarilor purta război crunt cu Moldovlahia, prădând casele şi înveselindu-se cu prăzi. Atunci şi preafrumoasa cetate a Sucevei s-a supus turcilor şi ca o mireasă împodobită, ca o roabă au ruşinat-o... Turcii au pus mâna pe bogăţiile domnilor şi pe râuri de averi. De acolo s-a întors ca mare învingător, acel trufaş stăpânitor al turcilor şi s-a dus la cetatea împărătească, lăsând ca stăpân al domniei pe un oarecare Ştefan” , notează cronicorul Macarie .
 
Când Suleyman a intrat în cetatea Sucevei a pus mâna pe averea lui Petru şi a luat cu el inclusiv spada lui Ştefan cel Mare.Petru Rareş a fugit din calea lui Suleyman  în Transilvania, s-a refugiat în cetatea Ciceului, iar Moldova a rămas sub supunerea Poartei Otomane,
Fiul lui Ştefan a fost pribeag câţiva ani. Şi-a recăpătat tronul numai după ce i-a scris sultanului, şi-a cerut iertare şi a plătit sume considerabile către poartă. Contextul intern i-a fost prielnic şi la 9 ianuarie 1541 a primit steagul de învestitură din partea sultanului, Petru s-a întors în  Moldova. În a doua perioadă de domnie, fiul lui Ştefan a dovedit că este un bun diplomat şi câţiva ani a ţinut ţara departe de conflictele marilor puteri.
 
Şi-a trimis fii ostatici la Istanbul
 
Cu diplomaţie a reuşit să convingă turcii că cedeze Moldovei o parte a teritoriului dintre Prut şi Nistru, inclus în raiaua Tighinei. În 1542, Petru  Rareş a încheiat o alianţă secretă antiotomană cu Habsburgii. Alianţa nu a avut succes şi domnul Moldovei a ajuns tot la mâna turcilor. A fost nevoit, la cererea sultanului, pentru a-şi păstra tronul, să  trimită în calitate de ostatic la Istanbul pe fiul său mai mare Alexandru. După moartea lui Alexandru, domnul şi-a trimis celălalt fiu, pe Ilie, ostatic la Istanbul.
Slăbit de boli, fiul lui Ştefan cel Mare a cedat în faţa morţii pe 3 septembrie 1546 şi a fost înmormântat la Probota, în ctitoria sa.
 

Adauga Comentariu

Pentru a comenta, alege una din optiunile de mai jos

Varianta 1

Autentificare cu contul adevarul.ro
Creeare cont

Varianta 2

Autentificare cu contul de Facebook
Logare cu pseudonim

7 Comentarii

foarte atent
11.11.2015, 10:09:09

un mare antiotoman ca si marele Stefan: au umplut visteriile otomanilor pana la varf!

-1 (5 voturi)
Gabi Vlad
11.11.2015, 11:02:23

Daca n-o faceau, acum vorbeai turceste si stateai cu curu'n sus de cinci ori pe zi si lucrai la patroni turci. Hai las-o!

+5 (7 voturi)
Utilizator Adevărul
11.11.2015, 13:13:17

Comentariu considerat abuziv.

Tomsa II
11.11.2015, 13:15:36

Atata timp cat muntenii erau deja turciti de zeci de ani..ce ati fi vrut? Cand se tavalea Radu cel Frumos cu Mohamed Cuceritorul intre perne si-si trimiteau bezele cu limba, ohoo..altii ascuteau sabiile.Dar degeaba..Tradarea e mai crunta decat dusmania.

+6 (6 voturi)
Michiu Stefan
11.11.2015, 18:37:24

Nu am stima pentru acest domnitor!A facut un razboi cu Polonia pentru refuzul unei tinere nobile pe care o dorea de sotie;a provocat Imperiul Otoman aflat la apogeul puterii sale si ca urmare a pierdut cetatea Tighinei, care de atunci si pana astazi se numeste Bender!

+2 (2 voturi)

Vezi toate comentariile (7)

Modifică Setările