Cum a trecut România de la cel mai democratic model de Constituţie la unul dedicat special Elenei Ceauşescu

Constituţia României, modificată de 16 ori de-a lungul timpului. FOTO: Elisa Bouleanu

România a avut nu mai puţin de şapte Constituţii din 1866 şi până în prezent, care au suportat, de-a lungul anilor, 16 revizuiri. Prima Constituţie a fost elaborată în 1866, în timpul domniei lui Carol I, şi a fost tradusă după Constituţia din Belgia, considerată la vremea respectivă cea mai democratică din Europa. În vremea comuniştilor, ţara noastră a avut trei constituţii, după model sovietic.

Constituţia României are o istorie veche de 150 de ani, de-alungul căreia a cunoscut nu mai puţin de 7 forme şi a suportat 16 revizuiri. România a avut pentru prima dată Constituţie în 1866, după abdicarea lui Alexandru Ioan Cuza. Prima Constituţie a avut ca model Constituţia din Belgia şi se spune că ar fi fost tradusă aproape în formă identică după aceasta. Constituţia Belgiei era considerată la vremea respectivă cea mai democratică din Europa, apreciere pe care avea să o primească şi Constituţia din România. Documentul a instituit regimul guvernului reprezentativ,  principiul separării puterilor în stat , al drepturilor cetăţeneşti, al libertăţii presei . 

Potrivit Constituţiei din 1866, statul român era regat Constituţional şi ereditar, iar domnul era capul Statului Român şi reprezenta suveranitatea naţională.  Domnul era inviolabil, nu putea fi urmărit sau pedepsit pentru nicio faptă. Orice act trebuia semnat de Domn şi contrasemnat de miniştri . Adunarea Deputaţilor şi Senatul reprezentau puterea legiuitoare.  Alegerile se făceau prin vot cenzitar. Deputaţii aveau  mandat de patru ani , iar Camera Deputaţilor era  împărţiţă în patru colegii,  ţinându-se cont de avere şi origine socială. Marii proprietari cu un venit de peste 300 de galbeni făceau parte din colegiul I. 

Proprietarii rurali mijlocii  care aveau între 300 şi 100 de galbeni făcea partea din  colegiul II, iar comercianţii, industriaşii, profesorii, pensionari   şi cei cu profesii liberale, faceau parte din colegiul III. Ţăranii şi muncitorii formau colegiul IV. Senatul era format din două colegii: proprietarii de pământ cu cel puţin 300 de galbeni şi proprietarii de imobile de la oraşe, cu venit mai mic de 300 de galbeni. 

Prima Constituţie a României a fost publicată în Monitorul Oficial din 1 iulie 1866. A fost cea mai longevivă Constituţie  pe care a avut-o România în 150 de ani. A suportat până în 1923 trei revizuiri.

Constituţia lui Ferdinand

România a adoptat o nouă Constituţie în 1923, după Marea Unire şi Primul Război Mondial. Sub Regele Ferdinand a fost adoptată Constituţia din 1923 prin care libertatea individuală era garantată. Constituţia din 1923 a introdus votul universal. Regele era conducătorul suprem care deţinea puterea executivă. Noul document a adus prevederi clare în ceea ce priveşte libertatea presei .Constituţia din 1923 a rămas în vigoare vreme de 15 ani.

Constituţia lui Carol a instalat dictatura regală.

Sub Carol al doilea, România a avut parte de a treia Constituţie care a dus la instalarea dictaturii regale. Noua Constituţie a fost adoptată în urma unui referendum la care votul a fost obligatoriu pentru toţi alegătorii înscrişi pe listele electorale. . Regele a fost declarat capul statului român şi lui îi reveneau toate puterile : legislativă, executivă, judecătorească. Regele putea dizolva Parlamentul, putea alege şi schimba miniştri indiferent de culoarea politică. Dictatura lui Carol s-a încheiat în septembrie 1940 când  generalul Ion Antonescu a fost învestit cu depline puteri în conducerea statului, iar puterile regelui au fost restrânse.

Constituţie după model sovietic

După venirea comuniştilor la putere, în 1940, a  fost elaborată o nouă Constituţie. Drept model pentru noua constituţie românească a stat cea sovietică.  România a primit numele de Republica Populară Română, iar monarhia a fost abolită. Constituţia din 1948 prevedea naţionalizarea întreprinderilor .  Parlamentul a fost înlocuit cu Marea Adunare Naţională. România nu mai avea judeţe, ci regiuni şi raioane.

Tot sub comunişti a fost elaborată şi Constituţia din 1952. Documentul stabilea că în statul român rolul de conducător suprem revenea  Partidului Muncitoresc Român. Ulterior, documentul a fost modificat prin revizuirile din 1957 şi 1961. Marea Adunare Naţională s-a transformat în  Consiliul de Stat al Republicii Populare Române.

Constituţie revizuită special pentru Elena Ceauşescu

Ceauşescu a schimbat Constituţia în 1965, după ce Partidul Muncitoresc Român a devenit  Partidul Comunist Român, iar Nicolae Ceauşescu a fost ales în funcţia de prim-secretar . Prin noul document  Republica Populară Română a devenit  Republica Socialistă România. Organul suprem al puterii de stat a RSR era,  în continuare, Marea Adunare Naţională. Marea Adunare Naţională era singurul organ legiuitor din România. Prin revizuirea din 1974 a fost instituită funcţia de preşedinte al RSR, funcţie deţinută de Nicolae Ceauşescu.  Atribuţiile exercitate până atunci de Consiliul de Stat al României au revenit şefului statului. Constituţia fost , din nou, modificată în 1986. Atunci a fost creat, special pentru Elena Ceauşescu,  postul de prim-viceprim-ministru al Consiliului de Miniştri . Se spune că modicarea a fost făcută la cererea primei doamne care voia morţiş o funcţie înaltă. Documentul a rămas valabil până în decembrie 1989. 

Constituţia de după Revoluţie a fost elaborată după model francez

După Revoluţia din 1989 a fost elaborată o altă Constituţie, după modelul celei din Franţa. Elaborarea noului document a durat mai bine de un an în care au avut loc dezbateri aprinse.  Constituţia a fost adoptată, în final, în  data de 21 noiembrie 1991 şi a intrat în vigoare în urma aprobării prin referendum naţional.  Referendumul pentru noua Constituţie s-a desfăşurat în data de 8 decembrie 1991 şi 77% din cei prezenţi la vot au spus ”Da”.  România devenea astfel  stat naţional, suveran şi independent, unitar şi indivizibil. Noua Constituţie a  stabilit principiul separării celor trei puteri  în stat: legislativă, executivă şi judecătorească .

 Potrivit ultimei Constituţii a României sunt considerate valori supreme demnitatea omului, drepturile şi libertăţile cetăţenilor, dreptatea şi pluralismul politic . Şi ultima Constituţie a avut parte de revizuiri. În 2003, mai mult de jumătate dintre articolele Constituţiei din 1991 au fost modificate.  După referendumul la care au fost prezenţi 55% dintre alegătorii cu drept de vot, o nouă formă a Consituţiei a fost adoptată pe 29 octombrie 2003.