Fabuloasa poveste a Elenei Caragiani, prima femeie pilot din România care a cucerit întreaga lume. Autorităţile din ţară au refuzat să-i dea brevet

0
Publicat:
Ultima actualizare:
elena

Elena Caragiani a fost prima femeie pilot din România. Românca a obţinut brevetul la Paris, pentru că autorităţile din România i-au refuzat cererea. A fost prima femeie care a realizat reportaje aeriene şi tot ea  a pus bazele aviaţiei saniare din România.

Elena Caragiani  este cea care a deschis drumul femeilor în lumea aviaţiei, într-o epocă în care acest domeniu era destinat exclusiv bărbaţilor. Fiica medicului de origine macedoneană Alexandru Caragiani şi a Zeniei Radovic s-a născut pe 13 mai 1887, la Tecuci. Părinţii au îndrumat-o către o carieră academică şi în 1913, tânăra şi-a susţinut lucrarea de licenţă la Facultatea de Ştiinţe Juridice, având în faţă o carieră de avocat.  Elena a fost una dintre  primele femei din Romania licentiata în stiinte juridice.

Pasiunea pentru zbor a făcut-o însă să urmeze alt destin. Primele informaţii despre zbor le-a primit de la cumnatul ei, locotenentul Andrei Popovici. A zburat pentru prima dată în 1912 alături de căpitanul Mircea Zorileanu, profesorul său de echitaţie, care avea brevet de pilot obţinut în Franţa.

Dornică să înveţe să piloteze pentru a-şi putea pune în practică pasiunea, Elena Caragiani Stoienescu s-a înscris în ” Liga Aeriană”, şcoala de pilotaj condusă de prinţul George Bibescu.

A fost prima femeie cursant la o şcoală de pilotaj din România şi demersul său  nu a fost privit cu ochi buni, în epoca în care zborul şi avioanele erau destinate exclusiv bărbaţilor. A făcut cursuri de zbor pe avioane speciale pentru antrenament. La finalul cursurilor, demersul tinerei care îşi dorea cu orice preţ să zboare, s-a împotmolit.  

Refuzată de autorităţi

În ciuda numeroaselor cereri trimite ministerelor Învăţământului şi Apărării,  pentru obţinerea brevetului de pilot civil, Elena a fost respinsă. Oficialii români nu considerau potrivit ca o femeie să devină egala bărbaţilor în lumea aviaţiei şi să piloteze cot la cot cu aceştia. Spiru Haret, care era la vremea aceea ministrul Învăţământului, s-a numărat printre cei care au respins cererile Elenei Caragiani.

Tânăra nu s-a descurajat şi a plecat în Franţa. S-a înscris la Şcoala Civilă de Aviaţie din Mourmelon le Grand. A urmat cursurile şi a susţinut toate examenele. Se spune că, la examinarea finală, românca a zburat pe un avion cu dubla comanda, iar măiestria cu care a mânuit aparatul de zbor l-a impresionat pe instructor. Şi-a văzut visul cu ochii pe 22 ianuarie 1915, la vârsta de 27 de ani când a primit  Brevetul Internaţional de Pilot Aviator cu nr. 1591. La data la care românca a obţinut brevetul, în lumea existau doar 10 femei pilot.

Reportaje din avion

Pentru că în România nu a putut profesa la vremea obţinerii brevetului, prima femeie pilot din ţară a rămas în Franţa. La 27 de ani s-a angajat ca jurnalist la un cotidian francez şi a lucrat la reporter de război. În analele presei mondiale, Elena Caragiani este amintită drept primul corespondent de război care a realizat reportaje din avion. "Cea mai buna modalitate de a vedea o tara este sa o privesti prin ochii unei păsări", spunea românca în interviurile date ziarelor vremii.

Elena Caragiani ajunge un personaj celebru, renumită pentru aventurile sale din văzduh. Despre româncă cotidianul american "New York Times" scria că a participat la o partida de vanatoare în jungla şi că  a reuşit să împuşte singură un tigru din blana căruia şi-a făcut o haină. Acelaşi ziar o aminteşte ca fiind un vânător ager care a ucis un elefant primejdios şi a participat la vânătoare de balene. 

image

A ajutat răniţii români în Primul Război Mondial

A revenit în ţară în 1916, când România intrase în război. A cerut să fie lăsată să intre în lupta pentru apărarea patriei ca pilot de avion de război, însă a fost refuzată. După ce  cererea privind intrarea în  corpul zburătorilor de luptă de luptă i-a fost refuzată, Elena Caragiani a mai făcut o încercare, în dorinţa de a-şi aduce contribuţia la apărarea patriei. A cerut să fie lăsată să transporte cu avionul materiale sanitare şi medicamente şi să participe la evacuarea răniţilor. În doi ani a făcut zeci de zboruri pentru ajutarea şi salvarea militarilor români de pe front.

Demersul său a însemnat primul pas spre înfiinţarea aviaţiei sanitare din România, de mai târziu.

A lucrat ca infirmieră de Crucea Roşie, ajutând la îngrijirea răniţilor români într-un spital din Bucureşti.  Se spune că a organizat un punct sanitar chiar la  casa părintească din Tecuci unde a primit şi îngrijit militarii întorşi de pe front. 

Jurnalist la Paris

După război s-a căsătorit cu avocatul Virgil Stoenescu. A plecat la Paris şi a continuat să fie jurnalist, devenind celebră pentru reportajele făcute din avion. Se spune că, în perioada  1917-1928,  a realizat o serie de reportaje aeriene celebre în ţări din Africa si America de Sud.

Elena Caragiani Stoienescu a murit la vârsta de 42 de ani, pe  29 martie 1929, bolnavă  de tuberculoză. A fost înmormântată la Cimitirul Bellu.

Prima româncă care a obţinut brevetul de pilot a rămas în istorie ca o deschizătoare de drumuri.

elena 2

O monedă de argint în cinstea primei femei pilot

În memoria celei care a fost Elenei Caragiani-Stoienescu, Banca Naţională a României  a pus  în circulaţie, în 2012, în scop numismatic, , o monedă din argint dedicată aniversării a 125 de ani de la naşterea primei femei pilot din  România. Reversul medialiei prezintă portretul Elenei, anii între care a trăit aceasta, imaginea parţială a unui avion Blériot şi inscripţia în arc de cerc "Elena Caragiani Stoienescu".

Alexandria



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite