Românca Hariclea Darclée, prima Tosca din istorie, preferata compozitorilor Verdi şi Puccini, a murit în cruntă sărăcie

Hariclea Hartulary Darclee a fost considerată cea mai mare cântăreaţă de operă din lume vreme de 25 de ani. Cântăreaţa româncă a fost preferata celebrilor compozitori Puccini şi Verdi. S-a retras de pe scenă la 58 de ani. A murit în România, atât de săracă încât a fost nevoie ca Ambasada Italiei să suporte cheltuielile de înmormântare.

Românca Hariclea Darclee a fost, vreme de 25 de ani, cea mai mare cântăreaţă de operă a lumii. Şi-a câştigat renumele de  „privighetoarea Carpaţilor” sau „măiastra pasăre de basm” şi a vrăjit compozitori renumiţi precum Verdi sau Puccini care au scris arii special pentru interpreta româncă. Drumul către cele mai înalte culmi ale succesului internaţional a plecat din România. Haricleea s-a născut pe 10 iunie 1860 la Brăila. Fiica moşierului Ion Haricli şi a Mariei Aslan, nepoata domniţei Mavrocordat a fost botezată Hariclea Haricli, după numele tatălui.

Copila a avut de mică înclinaţii către muzică. A studiat pianul în particular şi a luat lecţii de canto la pensionul „Lobkovitz” din Viena. A plecat la Paris şi şi-a desăvârşit studiile muzicale la Conservatorul din capitala Franţei. 

Şi-a făcut debutul pe scena Operei Mari din Paris, în 1888. Aici a interpreta rolul ”Margaretei” din Faust de Charles Gounod. S-a căsătorit cu locotenentul Iorgu Hartulary şi a adoptat un nou nume se scenă: Hariclea Hartulari-Darclee.

Debutul a fost un triumf

Debutul său a fost un triumf care i-a asigurat o carieră de succes.  A ajuns la Scala din Milano şi a jucat pentru prima dată pe scena marii opere în 1890. Se spune că la spectacol a asistat însuşi Verdi care a fost vrăjit de vocea româncei. Celebrul compozitor i-a oferit româncei rolul Violetta Valéry din „La Traviata”. La debutul în acest rol, Verdi i-a oferit româncei o fotografie cu dedicaţia „... alla mia bellissima e bravissima Violetta - Hariclea Darclée”.
 

De 116 pe scena Teatrului Scala din Milano

Românca a fost considerată vreme de 25 de ani cea mai bună cântăreaţă de operă din lume. Perioada sa de glorie a durat din 1893 până în 1910. A cântat pe cele mai celebre scene din Paris, Berlin, Florenţa, Roma, Buenos Aires, Lisabona, Monte Carlo, New York.

A urcat pe scenă la Teatrul Scala din Milano de 116 ori. L-a cucerit şi pe compozitorul Puccini. Se spune că pentru vocea româncei acesta a scris special „Manon Lescaut”, operă care a avut premiera  la Teatrul Scala din Milano, pe  27 martie 1894. Puccini i-a dedicat opera ”Tosca” şi i-a cerut să interpreteze rolul principal. Cântăreaţa Hariclea Darclee a pus o condiţie: a cerut ca partitura să fie completată cu o arie în plus, pentru soprană. Puccini s-a conformat solicitării şi a compus o arie pentru soprana Hariclea Darclee. Aşa a luat naştere celebra  arie ”Vissi d’arte, vissi d’amore”. Premiera  operei ”Tosca” a avut loc  la „Teatro Constanzi” din Roma, în 14 ianuarie 1900, iar românca a deţinut rolul principal.

La vârsta de 58 de ani, în 1918, Hariclea Darclee a decis să coboare de pe scenă. Ultimul spectacol l-a susţinut la Teatrul Pergola din Florenta în luna mai a anului 1918. Pentru meritele sale deosebite şi pentru succesul internaţional, românca a fost premiată cu medalia "Bene merenti" acordata de regele Carol I. 

A murit în sărăcie

În România a revenit în septembrie 1936. A vrut să înfiinţeze o şcoală românească de canto sau să obţină un post la conservator pentru a putea preda canto. Demersurile sale nu au avut succes, pentru că nu a primit nicun sprijin din partea statului român.
 

Cea care a fost vreme de 25 de ani cea mai mare cântăreaţă a lumii a murit în România, în 1939, atât de săracă încât cheltuielile de înmormântare au fost suportate de Ambasada Italiei la Bucureşti. Imprimările cu vocea celebrei soprane au fost distruse în cel de-Al Doilea Război Mondial, când a fost atacat sediul care găzduia fonoteca italiană.