Alexandria

articolul anterior articolul urmator

Românii, descrişi de istoricii străini: supuşi, leneşi, fatalişti şi superstiţioşi. „O naţie occidentală cu apucături orientale”

31
14 Mar 2016 02:10:33
Autor: Elisabeth Bouleanu
În memoriile călătorilor străini, românii era prezentaţi ca un neam spus şi pasiv (sursă foto:istoriesinumismatica.wordpress.com)
În memoriile călătorilor străini, românii era prezentaţi ca un neam spus şi pasiv (sursă foto:istoriesinumismatica.wordpress.com)

Pasivi, spuşi, leneşi, extrem de fatalişti şi superstiţioşi. Aşa au fost priviţi românii în trecut de istoricii şi sociologii care au poposit pe pământ românesc şi care au analizat firea românilor, lăsând mărturii scrise. Majoritatea istoricilor străini au punctat calităţile negative ale naţiei considerată una occidentală, dar cu apucături orientale.

Un neam de supuşi, modeşti, resemnaţi până la laşitate, deloc harnici, dar foarte inteligenţi. Aşa au fost văzuţi românii în trecut de istoricii străini care s-au aplecat asupra analizei caracterului poporului român. Timiditatea, paralizia voinţei, frica şi lipsa de curaj erau trăsăturile de caracter care stăpâneau sufletul românilor în secolele trecute.
 
Aproape toţi străinii care au vizitat ţările româneşti au fost izbiţi de de însuşirile negative ale caracterului naţiei române. 
 
”Ce le pasă care este numele stăpânului lor? Ceea ce ştiu ei este că trebuie să muncească, să plătească, să sufere şi să tacă. Românii moştenesc din tată-n fiu o resemnare mută care se schimbă în apatie şi această apatie este susţinută încă de neştiinţa lor”, era părerea francezului Xavier Marmier, călător prin ţările române.
 
 ”Înfăţişarea lor robustă, curajoasă, contrastează în mod bătător cu imbecilitatea lor reală, căci sunt umiliţi din pricina sclaviei şi au dobândit chiar şi credinţa că sunt slabi. În locul bărbăţiei demne ce constituia carcaterul roman nu mai păstrează decât o îndărătnicie de a refuza ceea ce ştiu bine că va fi obţinut şi încăpăţânarea de a sustrage ceea ce nu îndrăznesc să apere”, scria englezul Thomas Thornton despre naţia română aşa cum era văzută ea la începutul veacului trecut.
 
”Tirania a făcut pe români timizi şi josnici”
 
Cercetorii străini care au analizat ţările române în veacul trecut au pus timiditatea şi lipsa de iniţiativă a românilor pe seama tiraniei la care poporul a fost supus secole întregi. ” Tirania a făcut pe români timizi şi josnici”, era constatarea contelui de Salaberry, vizitator al Ţării Româneşti în 1820. Aceeaşi opinie a fost împărăşită şi se francezul Charles Pertusier : ”Nu găseşti la români, oricare ar fi treapta lor socială, nicio energie, nici cea mai slabă scântee de însuşiri războinice, prin urmare, nimic care să te autorizeze a promite destine înalte acestei naţii”.
 
Nesiguranţa şi neîncrederea erau considerate de străini bolile neamului românesc.  Scriitorul francez Saint Marc Girardin constata în 1839: ”Adevărata boală a Principatelor este neîncrederea şi nesiguranţa, teama de ele însele, întotdeauna supuse puterilor străine, întotdeauna atârnătoare de alţii, ele nu aşteaptă nimic de la sforţările proprii”.
 
Indolenţi şi leneşi
 
Leneşi, indolenţi şi neîndemânatici, sunt alte trăsături de caracter negative descoperite de istoricii şi sociologii străini. „Obiceiul ordinii şi al muncii nu poate să le fie familiar căci nu e decât o jumătate de secol de când au fost împroprietăriţi şi în şărbie, când alţii trag profit din osteneala lui, omu n-are de ce să-şi rupă oasele”, constata în 1850, istoricul francez Auguste de Gerando.
 
Lenea ţăranului român era pusă pe seama mizeriei fizice, a degradării şi a slăbiciunii fizice şi morale. ”În bordee vegetează nişte fiinţe în aşa hal degradate din pricina mizeriei că nici nu par a mai aparţine umanităţii”, concluzionează şi istoricul Eduard Antoine Thuvenel
 
Trăsăturile negative ale neamului românesc au fost recunoscute şi de sociologul român Dumitru Drăghicescu care a făcut o radiografie a caracterului românilor în cartea ” Din psihologia poporului român”, apărută în 1907. În carte sunt adunate rezultatele propriilor cercetări, dar şi constatările istoricilor străini.
 
”Strămoşii noştrii loviţi puternic şi mereu învinşi pierdură cu timpul depinderea de a mai ataca, se domoliră şi începură să evite luptele, căutând numai să reziste defensiv sau să se plece. De aici moleşirea voinţei, alterarea caracterului şi a spiritului de neatârnare, frica şi supunerea”, explică sociologul în cartea din 1907.
 
Reputatul sociolog găsea explicaţii pentru defectele românilor în istoria zbuciumată a neamului. Lungile şi desele războaie, luptele pierdute de români de-a lungul istoriei, perioadele de asuprire şi cucerire de către turci sau tătari şi-au lăsat adânc amprenta asupra caracterului românilor şi au transfomat naţia română. 
 
Viaţa neregulată la care fură reduşi ţăranii din cauza războaielor nesfârşite şi a deselor năvăliri turceşti şi tătărăşti se resfrânse puternic asupra caracterului şi voinţei românilor. Voinţa lor aprinsă pierdu din tenacitate şi deveni schimbătoare şi nestatornică. Violenţa caracterului slăbi. Spiritul de prevedere şi regularitate fură mult ştirbite de condiţiile anarhice şi de mişcările sociale şi politice devenite cu neputinţă de prevăzut. Curajul, îndrăzneala luară loc unei obişnuinţe înrădăcinate de a se pleca, de a se încovoia şi de a se şterge cât mai mult înaintea străinilor”, mai scria Dimitrie Drăghicescu.
 
Inteligenţa ţinută în loc de lene
 
Sociologul recunoştea că românii au o inteligenţă superioară, peste cea a altor popoare. Din cauza lenei şi a trândăviei însă, românii au rămas pe loc, în vreme ce alţii au progresat. ”Românii fiind întotdeauna dotaţi cu o inteligenţă superioară, dar ţinută în loc, paralizată de o lenevie impusă de  împrejurările nefericite ale istoriei şi de o trândăvie pe care au respirat-o din atmosfera morală a Orientului au criticat în toţi timpii pe oameni şi activitatea lor, fără să fi făcut sforţări a îndrepta ceea ce criticau”, mai notează în cartea lui Drăghicescu.
 
Superstiţioşi şi fatalişti fără pereche
 
Niciun alt neam nu s-a lăsat condus de superstiţii şi fatalism ca neamul românesc. Este tot concluzia sociologului român care în 1907 constata că pentru români voinţa lui Dumnezeu este mai presus decât orice altă credinţă sau raţiune. ”Cum, după mintea lor, boala vine de la Dumnezeu este zadarnic să alergi la doctor sau la spiţerie. Ea trebuie să treacă cum a venit, adică după după voinţa lui Dumnezeu. Orice ai face s-o goneşti este fără de folos”, explică sociologul Drăghicescu.  Românii nu făceau un pas în viaţa socială fără o sumedenie de de obiceiuri considerate ciudate şi absurde.
 
Descântecele, vrăjile, facerile şi desfacerile erau constante ale credinţei românilor. ”Înspăimântător este numărul sărbătorilor superstiţioase, păgâneşti. În afară de sărbătorile legale, se ţin în toată ţara, diferind după localităţi, 140 de sărbători din cele 365 de zile ale anului. Şi acestea sub numele şi pretextele cele mai ciudate şi asburde: logodna păsărilor, nunta şoarecilor, Marţea ciorilor, Lunea  viermilor, Foca, Miercurea Strâmbă”, mai constata sociologul Drăghicescu.
 
Vă mai recomandăm:
 
Dobrogea, pământul făgăduinţei pentru mii de germani. Povestea etnicilor care îşi construiau case mici, dar biserici şi şcoli mari
 
Ziua în care Dobrogea a intrat în harta României. Domnitorii ţării au numit-o Mărgăritarul Coroanei
 

„Constituţia Dobrogei“: cum a vrut administraţia românească de după 1878 să combată „elementul slav“ infiltrat pentru pământ

Fascinanta istorie a turcilor şi tătarilor din România: de la stăpânii Dobrogei otomane la supuşii unei ţări ortodoxe

Peştera Movile, capsula timpului pentru 5,5 milioane de ani. Mediul din grotă, asemuit celui de pe Marte - viaţă fără oxigen

Straniul ordin dat de Vasile Pârvan în ajunul morţii sale. Părintele arheologiei româneşti este cel care a descoperit cel mai vechi oraş din ţara noastră – Histria

Triunghiul sacru din colţul Dobrogei. Bisericuţele din nuiele de la Izvoarele, Satu Nou şi Strunga

 
 
 
 
 

Adauga Comentariu

Pentru a comenta, alege una din optiunile de mai jos

Varianta 1

Autentificare cu contul adevarul.ro
Creeare cont

Varianta 2

Autentificare cu contul de Facebook
Logare cu pseudonim

31 Comentarii

foarte atent
14.03.2016, 09:23:20

Hahahahaha...mare confuzie!! Orice popor pe treapta aia de civilizatie are acest comportament! Dar nu inseamna ca astea sunt trasaturile fundamentale !! Ce vrei, analisti amatori !!

+1 (9 voturi)
Adrian Foangă
14.03.2016, 12:45:05

Romanii au ramas la fel de inapoiati ca siu acum 150 de ani. Tot pupatori de moaste, tot sa plece fruntea in fata popii, tot pomanagii...

+4 (12 voturi)
Dionysos Bacchus
14.03.2016, 09:50:37

Elisabeth Bou leanu , nume predestinat , nu vezi ca se refera numai la mitici ? Numele asta neaos , de unde vine ? ca in zona noastra numai o anumita etnie isi boteaza copii cu nume de fotbalisti si manelisti .

-3 (7 voturi)
Stefanescu Marian
14.03.2016, 11:24:33

Este de mirare cum acest popor a reușit să treacă prin istorie fără a fi eliminat.Oare,cu aceste ”calități”,în condițiile globalismului,vom mai putea să ne păstrăm identitatea?Sau ”ne vom descurca” ca de atâtea alteori?Foarte periculoasă situația,oare înțelegem în ce pericol ne aflăm?Deșteaptă-te române din somnul cel de moarte!::.

+2 (2 voturi)
Dacus Lupus
14.03.2016, 11:45:03

Si toate aceste descriere se refera la perioada dinainte de comunism. Dupa comunism lucrurile au ajuns si mai rau, cu generatia de aur. Iar cei care vin acum, nu stiu daca mai au macar un gram de interes fata de tara sau faptul ca sunt romani (in afara de cel afisat pe "feisbuc" de ochii lumii). Majoritatea tinerilor de peste hotare cu care vorbesc au aceasta atitudine impotenta: "as vrea sa vin in tara dar acolo toti sunt hoti si nu poti face nimic". Incerc sa-i conving ca nu e asa, insa cand ajung la usile institutiilor publice eu insumi sunt impins sa cred la fel. Si ce poti face, cand reteaua de mafioti este bine inchegata si raspandita, de la babornita care vine cu gasca-n plasa pana la politicianul care fura miliarde? Stai la coada, iti platesti taxa cinstit si speri ca tu, care incerci sa birui in mod cinstit, vei trece neobservat si nu-ti vor fi puse piedici care sa te constranga sa intri "in hora" aceasta balcanica. Iar intr-o zi sa spui "se poate si aici, fara spagi, relatii, capul plecat in fata lor" si sa dai curaj si altora. Acest curaj care le-a fost furat romanilor de cateva secole

+3 (5 voturi)

Vezi toate comentariile (31)