Teleormanul din cărţi. Zaharia Stancu, Marin Preda şi Constantin Noica şi-au găsit loc la muzeul judeţului natal

0
Publicat:
Ultima actualizare:
Cele trei busturi de la Muzeul Judeţean Teleorman Sursa Gabriel Florea
Cele trei busturi de la Muzeul Judeţean Teleorman Sursa Gabriel Florea

Un om de afaceri, Gabriel Florea, a considerat că are o datorie de onoare să schimbe imaginea judeţului natal. El a comandat busturi ale unor mari intelectuali, clasici ai literaturii şi filosofiei româneşti, pentru care Teleormanul este locul de baştină. Acestea au fost dezvelite în ajunul Nopţii Muzeelor din 12 spre 13 iunie ac.

În ajunul Nopţii Muzeelor din 12 spre 13 iunie a.c., trei busturi ale unor mari intelectuali ai neamului românesc şi-au găsit loc la Muzeul Judeţean Teleorman. Marin Preda, Zaharia Stancu şi Constantin Noica au primit astfel o recunoaştere binemerită la ei acasă, în reşedinţa judeţului natal – Alexandria.

Ideea a aparţinut unui om de afaceri local, Gabriel Florea (40 de ani), care vrea să şteargă imaginea pe care a căpătat-o Teleormanul în ultimii ani din cauza politicii. El vrea să aducă aminte tuturor că Teleormanul nu este doar judeţul unor oameni politici controversaţi precum Liviu Dragnea, Viorica Dăncilă sau Carmen Dan. 

„Suntem şi altceva, nu numai agramaţi, răi, hoţi şi trădători de neam. Fac acest lucru din dorinţa de a contribui la dezvoltarea societăţii noastre de aici, din Alexandria şi Teleorman, atât de mult hulită“, declara pentru „Adevărul”, în octombrie 2019, la momentul lansării proiectului, la momentul lansării proiectului său de suflet intitulat „Parcul personalităţilor teleormănene“.

Omul a comandat unui sculptor clujean, Ovidiu Protopopescu, busturile celor trei – Noica, Preda, Stancu – pe care artistul plastic le-a realizat din compozit de piatră. Acestea sunt garantate minimum 100 de ani fără nicio intervenţie – a primit el asigurări. La finele lui 2020, busturile au fost gata, iar Florea a început discuţiile cu autorităţile locale pentru amplasarea acestora.

„Puteam să le ţin în bătătură”

„Am făcut demersuri către Primăria Alexandria pentru a le amplasa în parc. Am primit un răspuns prin care mi se indica faptul că trebuie să merg pe la nişte comisii de cultură din cadrul Ministerului Culturii şi să vedem ce spun aceste comisii, mai întâi”, spune Gabriel Florea.

El a simţit că tot acest hăţiş birocratic, deşi legal, este menit să-l descurajeze, să-şi abandoneze ideea. Concret, Primăria Alexandria i-a răspuns că „amplasarea monumentelor de for public se va realiza cu respectarea tuturor prevederilor legale privind urbanismul şi autorizarea executării lucrărilor de construcţii, precum şi cu avizul privind concepţia artistică a monumentului de for public, emis de Ministerul Culturii sau, după caz, de serviciile deconcentrate ale acestuia”.

Mai simplu a fost însă cu Muzeul Judeţean Teleorman. Directorul instituţiei, Pavel Mirea, a fost cel care i-a propus lui Gabriel Florea să amplaseze busturile aici. Aşa s-a ajuns ca operele să fie donate către Muzeu şi amplasate în Holul de Onoare al instituţiei. „La muzeu merg foarte mulţi copii, de aceea am considerat că este oportună donaţia. Altfel, aveam posibilitatea să le ţin la mine în bătătură, în curte, şi să beau o cafea printre aceşti titani“, spune Florea.

Busturile lui Marin Preda, Zaharia Stancu şi Constantin Noica au fost dezvelite în mod simbolic cu o zi înainte de „Noaptea Muzeelor“. La eveniment, deşi au fost transmise invitaţii, nu a participat nicio oficialitate locală sau judeţeană. 

Gabriel Florea alături de cele trei busturi Sursa Gabriel Florea

statuie zaharia stancu noica marin preda foto gabriel florea

Ce şi cine urmează

Omul de afaceri nu vrea să se oprească aici, deoarece judeţul mai are personalităţi cu care să se mândrească - de exemplu, scriitorul Gala Galaction. „Eu consider că sunt o unealtă în această acţiune. Oamenii care au făcut istorie, care au contribuit la cultura României, sunt importanţi. Copiii teleormănenilor trebuie să vadă, să cunoască ce oameni s-au născut în acest judeţ“, spune Gabriel Florea. Dar nu vrea să vorbească deocamdată despre planurile sale, nici despre costurile lor. El mai are la activ astfel de proiecte: în Anul Centenar (2018) a realizat din fonduri personale (la fel ca acum) un monument dedicat eroilor neamului. „În acest moment starea valorilor este inversată, din păcate. Suntem într-o zonă roşie în care cultura nu este promovată la amploarea pe care o merită, fiind, alături de educaţie, fundamentală pentru România. Consider că un popor lipsit de partea culturală şi educativă este ca o frunză în vânt, fără origini”, mai spune Gabriel Florea.

Noaptea Muzeelor (12/13 iunie) foto: Muzeul Judeţean Teleorman

statuie zaharia stancu noica marin preda foto muzeul teleorman

Cine este patriotul local Gabriel Florea

Gabriel Florea a fost sportiv de performanţă, jucând fotbal la echipele Rapid şi Steaua Bucureşti. A fost chiar căpitanul echipei naţionale de juniori a României – UEFA 99. A plecat la 13 ani din Alexandria pentru a se înscrie la Clubul Rapid. De câţiva ani, s-a întors acasă şi a investit în agricultură şi alimentaţie publică. Este printre puţinii oameni din Teleorman care a participat la mitingul din 10 august 2018 în Piaţa Victoriei.

Valorile Teleormanului care au bust la Muzeul Judeţean

MARIN PREDA (5 august 1922, Siliştea Gumeşti, Teleorman – 16 mai 1980, Mogoşoaia, Ilfov), autorul celebrului roman „Moromeţii”. În 1941 se angajează corector la ziarul „Timpul“. Îşi face debutul literar în 1942, la 20 de ani. Scriitorul pleacă în armată în 1943-1945. Ajunge corector la „România liberă“ în 1945. Marele debut editorial a avut loc în 1948, când i-a apărut volumul de schiţe şi povestiri „Întâlnirea din Pământuri“. Pornind de la schiţa „Salcâmul“, în 1949 începe să scrie prima versiune a romanului „Moromeţii“.

CONSTANTIN NOICA (12 iulie 1909, Vităneşti, Teleorman - 4 decembrie 1987, Sibiu) a debutat în revista Vlăstarul, în 1927, ca elev al liceului bucureştean „Spiru Haret“. După absolvirea unor studii de specializare în Franţa (1938–1939), şi-a susţinut la Bucureşti doctoratul în filozofie cu teza „Schiţă pentru istoria lui <Cum e cu putinţă ceva nou>“, publicată în 1940. A fost referent pentru filozofie în cadrul Institutului Româno-German din Berlin (1941–1944). A avut domiciliu forţat la Câmpulung-Muscel (1949–1958) şi a fost deţinut politic (1958–1964). A lucrat ca cercetător la Centrul de logică al Academiei Române (1965–1975). Ultimii 12 ani a trăit la Păltiniş, fiind înmormântat la schitul din munţi. 

ZAHARIA STANCU (7 octombrie 1902, Salcia, Teleorman - 5 decembrie 1974, Bucureşti) a fost membru titular al Academiei Române. A fost deputat în Marea Adunare Naţională (1948-1964), membru al Consiliului de Stat al Frontului Unităţii Socialiste şi membru supleant al Comitetului Central al partidului Comunist Român. A fost director al Teatrului Naţional din Bucureşti (1946-1952) şi de mai multe ori preşedinte al Uniunii Scriitorilor din România. 

Vă recomandăm şi:

Ambasadorul SUA în România a donat cărţi în Teleorman: „Acolo unde presa este liberă şi toată lumea poate să citească, totul este în siguranţă“

Femeile din viaţa lui Marin Preda. Marea sa iubire a murit anul acesta, după ce a fost infectată cu virusul SARS-CoV-2

110 ani de la naşterea lui Constantin Noica. Ce spunea filosoful despre foloasele vacanţei
 

Alexandria



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite