Arad

articolul anterior articolul urmator

Credinţe şi superstiţii în poporul român legate de animale. Cum prevesteşte cucul câţi ani mai are de trăit omul

0
25 Mar 2017 03:47:38
Autor: Untaru Claudia
FOTO www.terramagazin.ro
FOTO www.terramagazin.ro

Credinţele şi superstiţiile poporului român legate de animale vin din negura timpurilor, peste veacuri, şi sunt o componentă importantă a identităţii naţionale.

De exemplu, în satul Rădeşti, comuna Almaş, din judeţul Arad, se crede că, după 25 martie cucul prevesteşte venirea primăverii, dar şi norocul omului pe acel an. Se spune, printre localnici, că atunci când cineva aude pentru prima dată în anul respectiv cucul cântând îl întreabă „Cucule, câţi ani mi-i da?“. Apoi număra de câte ori cântă, socotind că atâţia ani va mai trăi. Dacă-l auzi dimineaţa înainte de a mânca, se zicea că „Te-a spurcat cucu"”.

Cucul se zice că pleacă îndată ce aude bătutul şi fâşâitul coasei. Dacă încetează a mai cânta cu mult înainte de Sânziene, e semn că vara va începe cu căldură şi apoi anul va fi secetos.


Cocostârcul (Barza). Dacă pleacă din vreme, se zice că iarna va fi grea şi lungă; dacă pleacă târziu, iarna va fi scurtă şi călduroasă. Se crede că va fi mare noroc în casa pe care barza îşi face cuibul. Când oamenii văd o singură barză, zic că rămân singuri (mai cu seamă cei necăsătoriţi). Dacă se aprinde undeva o casă, vesteşte oamenii, prin tocănitul cu ciocul lor. Şi acesta este un motiv în plus spre a nu strica cuiburile berzelor.

Cocoşul. Cu mii de ani în urmă, popoarele aflate în diferite colţuri ale lumii au ales acelaşi orologiu: cocoşul. Ei se duc cu soarele la culcare şi la a patra veghe cheamă din nou oamenii la griji şi la muncă. Cocoşii indică cel puţin trei momente principale ale nopţii:

• miezul nopţii, la primul cântat;
• trei ore înainte de ziuă, la al doilea cântat;
• crăpatul de ziuă, când cântă mai des.
Cântatul lui pe pragul casei anunţă sosirea musafirilor.

Lupul. O semnificaţie deosebită în mentalul poporului român îl are lupul. Până la sfârşitul secolului XIX şi începutul secolului al XX-lea, se „ţineau” peste 30 de zile legate de lup, concentrate mai ales toamna şi iarna, cum ar fi ziua Lupului (13 noiembrie), Cilipii de Toamnă (14–21 noiembrie), Cilipii de Iarnă (25–31 ianuarie) etc. Lupul trebuie să fi avut un rol mare în viaţa strămoşilor noştri, care fiind şi crescători de animale, aveau nu o dată de pătimit de pe urma lor. Şi astăzi la ţară, pentru a ameninţa şi speria copiii, părinţii sau bunicii mai pronunţă formula „Vine lupu!”.

Insecte şi reptile. Poporul român a observat că acestea stau ascunse de la 14 septembrie - Ziua Crucii şi până la 17 martie — Alexă. De insecte, dar nu numai de ele, se leagă o ingenioasă practică de prevedere a timpului calendaristic prin observarea, la 1 septembrie, a stadiului dezvoltării larvelor din mere şi a viermilor din gogoşile de stejar. Dacă viermele va fi zburat pe această vreme, e semn că anul va fi secetos, uscăcios. Dacă viermele va fi cu aripi, anul va fi potrivit în roade. Dacă aripile nu-i vor fi crescut, încă, anul viitor va fi bogat în roade. Pentru reptile anul se încheie între 6 august, Schimbarea la faţă şi 14 septembrie. (Rădeşti — Judeţul Arad, o aşezare multimilenară (Volumul I), Lt. Col. (R) Vasile V. Rada. 

Vă mai recomandăm:

Tradiţii şi superstiţii în Anul Cocoşului de Foc: ce să faci pentru a avea noroc în noul an chinezesc

Superstiţii în luna lupilor: ce să faci ca să-ţi meargă bine. De ce trebuie să ţii cont ca să nu rămâi niciodată fără bani

Adauga Comentariu

Pentru a comenta, alege una din optiunile de mai jos

Varianta 1

Autentificare cu contul adevarul.ro
Creeare cont

Varianta 2

Autentificare cu contul de Facebook
Logare cu pseudonim

0 Comentarii

Modifică Setările