Inundaţiile din 1970: 41 de ani de la potop. Apele Mureşului au atins atunci cea mai mare cotă

0
Publicat:
Ultima actualizare:

Viitura din ‘70 a însemnat, în primul rând, pentru locuitorii Aradului, solidaritatea întregului oraş. În luna mai a anului 1970, apele Mureşului au atins cea mai mare cotă, în unele locuri apa ajungând să măsoare şapte metri.

Inundatiile din anii ’70 au fost cele mai grave din istoria României. Creşterea apelor Mureşului ameninţa inundarea a sute de case. Cu toate acestea, în comparaţie cu alte calamităţi din trecut, Aradul a făcut faţă cu brio viiturii de pe Mureş.

Terenurile arabile au avut cel mai mult de suferit, fiind inundate. „Inundaţiile au avut loc în mai, într-un moment în care grâul era de mult răsărit şi se pregătea să se coacă, compromiţând astfel recolta. De obicei, recolta şi animalele au de suferit în urma acestor inundaţii”, a explicat istoricul Corneliu Pădurean.

Arădenii solidari

Dacă în 1932, arădenii au fugit cu coada-ntre picioare de apele revărsate, de data aceasta lucrurile au stat altfel. „În ’70, pur şi simplu oamenii s-au simţit mai apropiaţi în necazurile care-i aşteptau. Autorităţile, la rândul lor, au luat o serie de măsuri privind ridicarea de diguri, pornind de la învăţămintele inundaţiilor. Spre exemplu, centura de beton care există pe faleza Mureşului a fost ridicată după 1970 tocmai pentru a înălţa digul”, a spus istoricul arădean.
Fiecare a participat cu ce se putea. Elevii şi-au întrerupt cursurile şcolare, iar împreună cu soldaţii au fost scoşi pe malul Mureşului la încărcat de saci cu nisip pentru consolidarea digului. Muncitorii de la Vagoane, UTA, Teba, principalele fabrici ale oraşului, au fost, de asemenea, mobilizaţi. „Pe platoul din faţa primăriei de exemplu, stăteau în permanenţă camioane ale inteprinderilor din oraş, care au fost nevoite să-şi anuleze transporturile pentru a fi folosite la inundaţii”, a mai spus istoricul arădean.

Micălaca, sub asediu

În 1970 în shimb, Mureşul nu a mai ieşit peste oraş. La fel ca la inundaţiile din 1932 au fost răspândite zvonuri privind o posibilă spargere a digului, urmând să fie inundat cartierul Micălaca. „La vremea respectivă Micălaca încă avea aspectul unui sat. După ’72 au început dărâmarea caselor şi ridicarea blocurilor”, a mai spus Corneliu Pădurean.

Arad



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite