Arad

articolul anterior articolul urmator

Secretele Cetăţii Aradului, fortificaţia pentru care austriecii au plătit 3 milioane de florini: aici a fost închis asasinul care a declanşat Primul Război Mondial

0
28 Nov 2015 02:03:19
Autor: Bogdan Iancu
Cetatea Aradului pe vremuri FOTO FAN
Cetatea Aradului pe vremuri FOTO FAN

Unul dintre cele mai importante monumente istorice ale României este Cetatea Aradului. Aceasta a fost contruită în timpul domniei împărătesei Austriei Maria Terezia (1740-1780). O perioadă, cetatea a funcţionat ca închisoare.

Locul ales pentru construcţie îndeplinea în primul rând condiţii de ordin strategic, fiind aşezat la întretăierea a două foarte importante drumuri comerciale, unul care duce din Câmpia de Vest spre Transilvania şi altul care vine din nord, dinspre Oradea şi Satu Mare, şi face legătura cu Timişoara şi calea fluvială oferită de Dunăre.

Lucrările au început în anul 1762 şi au durat peste 20 de ani, până în 1783, desfăşurându-se sub supravegherea şi după planurile elaborate de arhitectul militar austriac Filipp Ferdinand Harsch.

Zidurile sunt aşezate pe trei rânduri, cu pamânt, iar grosimea lor este în jur de trei metri şi, la acea vreme, au fost înconjurate de un şant umplut cu apa din Mureş mărginit spre exterior de un mic val de pământ.

În acest tip de fortificatie unghiurile sub care sunt construite zidurile sunt astfel calculate încât proiectilele de artilerie să poată fi deviate prin ricoşeu, iar pământul de umplutură atenuează forţa exploziilor.

Circumferinţa zidurilor cetăţii arădene este de 3180 metri şi acestea au fost prevăzute cu bastioane de tip cavaler, flancate de redute pentagonale. În total bastioanele cuprindeau 296 guri de foc.

În interior au fost ridicate trei corpuri principale de clădiri, care cuprindeau comandamentul, garda cetăţii şi mănăstirea spital, care includea şi biserica în stil baroc, care astăzi este în stare de ruină. Ultimii patru călugari dedicaţi Sf. loan de Capistrano au locuit în mănăstire până în 1861.


La ridicarea cetăţii au participat peste 1500 de familii din împrejurimi şi au trebuit darâmate şi 169 de case. În total au fost cheltuiţi, de către guvernul austriac imperial, peste trei milioane de florini, o sumă impresionantă pentru acea vreme.

Cetatea Aradului a jucat un rol deosebit de important în Revolutia din 1848-1849, fiind asediată timp de nouă luni, între octombrie 1848-iunie 1849. Din cetate, armata austriacă a bombardat oraşul timp de opt luni cu peste 40 000 de proiectile de artilerie.

La data de 6 octombrie 1849 în împrejurimile cetăţii au fost executaţi de autorităţile austriece 13 generali ai armatei revoluţionare maghiare.

Cetatea a fost folosită ca şi închisoare

O perioadă, cetatea a fost folosită ca închisoare, aici fiind întemnitaţi revoluţionarul român Eftimie Murgu sau, în perioada conflictelor armate, 1200 de soldati francezi (în anul 1794) sau soldaţii turci luaţi prizonieri în Bosnia în anul 1881.

Cel mai celebru prizonier al închisorii a fost Gavrilo Princip, care în data de 28 iulie 1914 l-a asasinat la Sarajevo pe principele moştenitor al tronului imperiului Austro-Ungar, Franz Ferdinand. Acest asasinat a fost semnalul de începere al Primului Război Mondial.


În timpul Primului Război Mondial, în cetate au fost ţinuti mii de prizonieri de război sârbi. Din cauza condiţiilor grele de detenţie au murit 4317 prizonieri, iar în memoria lor a fost pusă la poarta de intrare o placă comemorativa.

„Deportarea sârbilor în Arad a avut un caracter de masă, cu oameni de vârste diferite, de la nou născuţi până la bătrâni neputincioşi, mulţi dintre ei «îmbrăcaţi» numai în lenjerie (după L. Cerović). Au fost «cazaţi» în cele mai rele şi neigienice condiţii: catacombe pline de mucegai, şobolani, fără apă potabilă; dormeau pe pământul umed, pe paie pline de păduchi, încât, complet surmenaţi şi uitaţi, mureau neştiuţi de nimeni şi abia după două, trei zile erau încărcaţi în căruţe şi aruncaţi la gropi comune, săpate de ceilalţi internaţi, fără ca preoţii, prizonieri şi ei, să le poată acorda minimul de asistenţă creştină”, a declarat Simion Jarco, unul dintre liderii sărbilor din Arad.

Asupra condiţiilor inumane în care sunt ţinuţi prizonierii în cetatea Aradului a atras atenţia şi deputatul Partidului Naţional Român, Ştefan Cicio Pop, într-o interpelare în parlamentul de la Budapesta în cursul anului 1917.

În perioada interbelică cetatea a fost garnizoană a Aradului şi a găzduit regimentul 93 infanterie. Autorităţile locale doresc ca în Cetatea Aradului pe viitor să funcţioneze restaurante, hoteluri, cafenele, universităţi şi altele.

Vă mai recomandăm: 

Alba-Iulia, fortăreaţa-simbol a României niciodată cucerită. Povestea celei mai mari cumpene din istoria cetăţii: 8.000 de soldaţi unguri au asediat-o fără succes

Cetatea Biharia, secretele celei mai mari fortificaţii pe care au ridicat-o dacii pe actualul teritoriu din vestul României

Adauga Comentariu

Pentru a comenta, alege una din optiunile de mai jos

Varianta 1

Autentificare cu contul adevarul.ro
Creeare cont

Varianta 2

Autentificare cu contul de Facebook
Logare cu pseudonim

0 Comentarii

Modifică Setările