Bacău

articolul anterior articolul urmator

Cine sunt găgăuzii, turcii rusificaţi stabiliţi în sudul Basarabiei

59
22 Aug 2016 04:01:56
Autor: Mircea Merticariu
Găgăuz Yeri, o autonomie pe principii etnice FOTO Mircea Merticariu
Găgăuz Yeri, o autonomie pe principii etnice FOTO Mircea Merticariu

La doar câţiva kilometri de graniţa României (Galaţi-Giurgiuleşti), în Republica Moldova, trăiesc în două regiuni compacte aproximativ 160.000 de găgăuzi, care şi-au dobândit autonomia în urmă cu 21 de ani. Capitala Unităţii Teritoriale Autonome Găgăuzia (Găgăuz Yeri) este Comrat, un orăşel cu aproximativ 25.000 de locuitori, din care peste 72% sunt găgăuzi.

Deşi şi-au obţinut autonomia în 1995, găgăuzii, o populaţie turcică, cu origini incerte, care a migrat în urmă cu două secole, împreună cu mii de bulgari din sudul Dunării, din Dobrogea, în sudul Basarabiei şi Bugeac, nu au reuşit să atingă un grad de bunăstare egal cu cel al restului populaţiei Republicii Moldova. Ca identitate, găgăuzii se recunosc ca fiind de origine turcică, dar cei mai mulţi dintre ei continuă să vorbească limba rusă, amestecată cu elemente ale graiului găgăuz.

Obţinerea autonomiei, pe principii etnice, a echivalat însă cu o anume izolare în cadrul ţării vecine. Efectele sunt vizile la orice pas. Infrastructura rutieră nu a mai fost reabilitată de ani de zile, numărul clădirilor nou construite este extrem de redus iar preţurile şi puterea de cumpărare sunt sub media pe ţară. 

Inscripţiile sunt deseori doar în limba rusă, iar instituţiile statului au dublate traducerea în română şi turcă. Pe site-ul oficial al Găgăuziei este prezentat un scurt istoric al poporului, în limba română, dar cu greşeli gramaticale şi date inexacte. „Găgăuzii... În mare parte constituie un popor miracol. Neavând scrisul său, el a păstrat de-alungul mai multor secole limba sa, cultura sa originală şi o bogată creaţie populară. Găgăuzii – un popor de origine turcă, de credinţă ortodoxă, care în marea sa parte locuieşte în partea de nord a Bugeacului central, de la 1940 a intrat în componenţa Republicii Moldova. Conform recensământului populaţiei din anul 2004, în Republica Moldova locuieau 155,6mii de găgăuzi. Aproximativ 40 de mii de găgăuzi locuiesc în raioanele vecine a regiunii Odesa din Ucraina. Saturi aparte de găgăuzi pot fi întâlnite înregiunea Zaporojie din Ucraina, în Rusia, Cazahstan şi în alte ţări ale Europei (Bulgaria, România, Grecia, Turcia)“, se arată pe site-ul gagauzia.md.

În România mai trăiau, în 2002, 45 de găgăuzi. În 1930, numărul găgăuzilor din judeţele Constanţa şi Tulcea era de aproximativ  o mie de persoane. Printre localităţile cu populaţie turcică, asimilată de unii cu găgăuzii, se numără Vama Veche, Beidaud, Stejarul, Negru Vodă, Mangalia, Topraisar, Cernavodă, Pădureni şi Tătarul.

Potrivit site-ului oficial al UAT Găgăuzia, istoria poporului găgăuz este aproape necunoscută şi nu prea există specialişti care să o studieze. „Găgăuzii, în calitate de etnie aparte, s-au format definitiv în secolul XIII, în regiunea de nord-est al Bulgariei, în special pe teritoriul Dobrogei şi Deliormanului. Pe teritoriul Dobrogei în acelaşi, al XIII secol este cunoscută formaţiunea statală Uziăilet,pe care savanţii o califică ca fiind primul stat al poporului găgăuz. Numai însecolul XVIII în regiunea Varna se menţionează precum că a existat o republică găgăuză Vister“, potrivit aceluiaşi site gagauzia.md.

Wikipedia, care citează atât surse statistice, cât şi istoriografice, afirmă că, între 1812 şi 1846, ruşii au recolonizat cu găgăuzi aduşi din estul Bulgariei (care a rămas sub Imperiul Otoman) într-o Basarabie ortodoxă, în principal în aşezările părăsite de nogai. Găgăuzii s-au stabilit acolo în paralel cu bulgarii basarabeni în Avdarma, Comrat, Congaz, Tomai, Cişmichioi şi alte sate locuite de nogai. „Unii găgăuzi s-au stabilit în partea liberă a Principatului Moldovei, care nu intra sub controlul rusesc în 1812, dar aceştia s-au mutat în zona compactă care populează astăzi partea de sud a Basarabiei. Cu excepţia a cinci zile, când a fost de facto, independentă în iarna anului 1906, când o răscoală ţărănească a proclamat "republica autonomă din Comrat", găgăuzii s-au aflat sub jurisdicţia Rusiei (1812-1917), României (1918 - 1940 şi 1941 - 1944), a Uniunii Sovietice (1940 -1941 şi 1944 - 1991) şi a Republicii Moldova (1991 până în prezent)“, este descrisă, pe Wikipedia, Găgăuz Yeri.

Printre obiectivele turistice care merită vizitate în zonă se numără Catedrala Sf Ioan Botezătorul din Comrat, parcul şi zona comercială a capitalei găgăuzilor, lacul din jurul oraşului, dar şi muzeul din satul Beşalma.

Adauga Comentariu

Pentru a comenta, alege una din optiunile de mai jos

Varianta 1

Autentificare cu contul adevarul.ro
Creeare cont

Varianta 2

Autentificare cu contul de Facebook
Logare cu pseudonim

59 Comentarii

Stef Ros
22.08.2016, 08:01:41

Fun fact: Desi azi sunt rusificati, in anii 30' gagauzii au votat masiv cu Garda de fier fiind anticomunisti si ortodocsi militanti convinsi

+11 (13 voturi)
Andrei Popa
22.08.2016, 08:09:32

Cum au luat rusii Basarabia cu sila la 1812. Nici nu se hotarase soarta razboiului intre rusi si turci, ca malul rasaritean al Prutului s-a incins intr-o noapte cu un brau de cazaci calari. "Ca sa va aparam de ciuma!" strigau ei prin satele vecine. "A venit iar bolesnita napraznica de la rasarit". Vedeti pana unde a mers dragostea rusilor fata de noi: au intins straja soldateasca drept in mijlocul Moldovei, ca sa ne fereasca, chipurile, de molima care nu era. Si tot din dragoste au ridicat ei si podurile de peste Prut si au oprit astfel trecerea carelor, a vitelor, a locuitorilor care fugeau de prea multa dulceata muscaleasca. Caci ce-si ziceau rusii? Daca nu putem smulge amandoua tarile romanesti, o sa ne multumim macar cu Moldova pana in Prut. Si asa a fost. Iar cand s-a latit vestea ca Turcul a iscalit la Bucuresti sa dea Rusului o jumatate din Moldova, a fost mare jale in tara si o zarva si turburare a cuprins satele de peste Prut. Multi tarani si negustori s-au ridicat cu avutul lor in care si au trecut Prutul. Parte din boierimea iubitoare de libertate si dusmana stapanirii rusesti a fugit la Iasi ori in alte orase moldovenesti. Parte a ramas la gospodariile lor, punandu-se bine cu noua ocarmuire. Indata ce s-au ridicat ostile rusesti, trecand Prutul, boierii de sfat s-au strans la Iasi si au facut o plangere sultanului in cuvinte de aspra impotrivire: ca s-a dat jumatate de tara fara voia carmuirii si a locuitorilor...ca sultanul dupa vechile legaminte, e dator sa apere hotarul - "precum de la mosii stramosii lor au apucat intregimea Moldovei, asa sa ramana de acum inainte"... "ca la vreme, pentru ingrijirea lor bietii moldoveni au slujit, au muncit cu mainile si cu dobitoacele, cu pagubire din toate partile". Iar drept rasplata pentru aceste mari jertfe, rusii cari au venit ca dezrobitori ai crestinilor, au rupt din trupul Moldovii, partea cea mai manoasa - "inima tarii", "izvorul vitelor", "chelerul tarii"... Sultanul a ascultat tanguirea, dar slabe cum erau puterile Turciei de atunci, n-a putut lua nici o masura sa indrepte gresala. Tot zadarnic a fost si drumul boierilor pe la Viena ca sa staruie pe langa nemti in favorul Moldovii ciuntite. Cu toate astea ne spune un martor al acelor vremi locuitorii moldoveni multa vreme au tinut pacea incheiata la Bucuresti ca nestatornica, asteptand dintr-o zi in alta inapoierea pamantului luat de catre rusi, intregirea hotarului tarii, precum a fost mai dinainte, dar s-au amagit degeaba. Generalul carmuitor al Basarabiei a dat un ragaz de 18 luni locuitorilor sa aleaga : ori sa ramaie supusi rusi, ori sa treaca in Moldova. Nimeni nu stia cum are sa fie mai bine, ce are sa aduca ziua de maine. Plutea peste tinuturile basarabene o nadejde ca tara se va intrupa iarasi intr-o stapanire, asteptare implinita, abia dupa 106 ani. De acea desfacerea averilor celor plecati s-a facut cu mare paguba si multe greutati. Musterii pentru pamanturile si gospodariile lor nu se prea gaseau. Cei ce aveau bani asteptau implinirea celor 18 luni, ca sa poata sa le cumpere pe nimica. Acestia erau bogatasii ovrei, sprijiniti de noua carmuire ruseasca care isi frecau mainile de bucurie, gandindu-se la chilipirurile de care or sa aiba parte. Cand a fost vorba ca taranii moldoveni sa cumpere mosiile boierilor plecati, ovreii s-a unit intr-acelasi gand si au pus toate piedicele pe langa slujbasii imparatiei, ori pe langa cei ce dadeau bani cu imprumuturi, pentru ca vanzarea sa nu se faca taranilor. Iar taranii au vazut de la inceput cat de vitrega e stapanirea muscaleasca si au jinduit ei doua vieti de om vechea randuiala moldoveneasca apucata din stramosi. Unii din moldovenii cu dare de mana si-au lasat la vechile gospodarii frati, surori, sau alte rudenii, facandu-le un fel de vanzare ascunsa, iar ei s-au stramutat cu o parte din familie in Moldova "cu mahniciune si lacrimi jalnice, ca despartirea va fi vesnica, neuitata din neam in neam", cum scrie unul din acele zile. ln sfarsit s-au implinit cele 18 luni de pasuire. Fiecare si-a randuit treburile cum a putut si si-a ales tara unde sa ramana cum s-a socotit mai bine. Dar mai bine sa ascultam pe un martor al acelor vremi, pe moldovanul Manolache Draghici care ne povesteste intr-o istorie a sa: "Ceasurile acelea au fost de plangeri un timp de neuitat; pentru ca poporul cu cardul, cu turmele de oi, incinsese toata marginea Prutului de la un capat la altul, mergand, venind de prin sate si de prin targuri, saptamani incheiate cu luarea de ziua buna, de la parinti, de la frati si de la rudenii cu care crescuse si vietuise impreuna pana in vremea aceea, cand se desparteau unii de altii pentru totdeauna". Si asa au fost intaiele zile ale Basarabiei sub rusi. Spovedania bunicilor o spun intocmai stranepotilor, ca sa le fie lor o neuitata invatura de minte.

+17 (17 voturi)
M Costi
22.08.2016, 08:25:27

Inca o dovada a faptului ca romanii sunt un popor super-tolerant , strinii fugiti din calea razboaielor si-au gasit on loc in tinuturile romanesti si unde sa traiasca in pace. N-au fost asimilati , n-au fost trimisi in lagare , nu li s-au romanizat numele si nici n-au fost risipiti intre romani , si-au putut duce viata dupa cum au vrut. Corect ar fi daca ar manifesta si ei aceeasi intelegere fata de populatia romaneasca majoritara din R. Moldova si nu ar face "jocul" rusofonilor.separatisti.

+15 (17 voturi)
Michiu Stefan
22.08.2016, 08:52:19

Existenta acestei UTA Gagauzia, obraznicia "autoritatilor" acesteia fata de Centru,ca si anti-moldovenismul locuitorilor ei-toate ilustreaza cum nu se poate mai bine slabiciunea, inutilitatea acestei formatiuni statale numite R.Moldova!

+11 (21 voturi)
Sorin80
22.08.2016, 08:53:48

N-am mai citit până acum despre o republică Vister în sec al XVIII-lea, dar cred că se referă la un oraș important din Dobrogea locuit de creștini, dar dispărut azi. https://revistapontica.files.wordpress.com/2012/02/pontica-2-pag-413-426.pdf Ar fi și un pic ridicol de altfel ca în plin secol 18 să avem în imperiul otoman o republică, fie ea cât de efemeră. Interesant e că odonioară mai era un neam dobrogean misterios, ciutacii. Aceștia erau un fel de hazara dobrogeni, care spre diferență de aceia au fost asimilați complet. E posibil ca o parte importantă dintre găgăuzi să fie bulgari și români turcizați. Religia este indiciu important, deși nu definitoriu. Bulgarii afirmau că mulți turci contemporani (din țara lor) au fost bulgari asimilați la origine.

+9 (9 voturi)

Vezi toate comentariile (59)

Modifică Setările