FOTO Cum s-a construit un oraş „pe oase“. Istoria cimitirelor din Bacău: lucrare inedită rămasă încă la sertar

Cimitirele unei comunităţi sunt o oglindă a istoriei vechi şi contemporane. Autorul Eugen Şendrea a scris o lucrare, în premieră, despre cimitirele municipiului Bacău, dar care stă de câţiva ani la sertar, din lipsa banilor. Istoricul afirmă că Bacăul modern s-a construit peste vechile cimitire, iar puţinele monumente de valoare artistică din cimitire sunt lăsate de municipalitate să se distrugă.

Scriitorul băcăuan Eugen Şendrea, care a scos până acum 27 de cărţi dedicate istoriei Bacăului şi a regiunii, pregăteşte de mai mulţi ani o istorie cimitirelor şi a personalităţilor îngropate în municipiul Bacău. Cartea, care va fi şi ilustrată, va avea aproximativ 300 de pagini. Alte proiecte ale autorului băcăuan, care ar putea vedea odată lumina tiparului, rămase la stadiul de documentare, sunt o istorie a crâşmelor şi una a bordelurilor din perioada modernă şi contemporană a Bacăului.

Vechile cimitire, odată cu dezvoltarea oraşului, îndeosebi, după anii 50, au fost acoperite de noi construcţii, de străzi şi blocuri. Bacăul, atestat documentar  în 1408, a păstrat prea puţin din urmele trecutului. Cele mai vechi ruine şi construcţii sunt cuprinse în Curtea Domnească, în incinta căreia a fost ridicată Biserica Precista, sfinţită pe 1 ianuarie 1491. „Aici a existat un cimitir, dar s-a construit, după ani, peste a acele morminte. Este şi cazul vechiului cimitir de lângă Biserica Sfântul Neculai, care se întindea până la Teatrul de Animaţie. Prea puţin din vechiul Bacău şi din monumentele sale se mai păstrează şi astăzi. În Cimitirul Central erau monumente funerare, adevărate opere de artă, realizate la Paris sau Viena. Acum până şi monumentul piramidă este într-o avansată stare de dezintegrare“, afirmă Eugen Şendrea. Un alt cimitir, care a dispărut, este vechiul cimitir catolic, care era amplasat în spatele Colegiului Naţional „Gheorghe Vrănceanu“, unde, afirmă istoricul băcăuan a funcţionat un timp, din 1646, prima bibliotecă publică din Moldova.

Până la începutul secolului al 19-lea, Bacăul era un important centru comercial şi vamal şi târg domnesc. În 1821, localitatea avea peste o mie de locuitori. Creşterea populaţiei a fost rapidă şi a cunoscut un declin abia după 1989, odată cu deschiderea graniţelor. Bacăul a fost şi un important centru evreiesc, după prima jumătate a secolului al 19-lea, când aceştia au migrat din Galiţia şi Ucraina spre Moldova. Totodată, numărul populaţiei româneşti a cunoscut o creştere importantă în perioada pre-industrială şi industrială, după construirea Fabricii Letea dar şi a altor unităţi de producţie şi servicii. La recensământul din 1930, Bacăul avea 31138 de locuitori, din care 9424 erau evrei. Oraşul a avut cea mai mare populaţie în anii 1989-1990, după care a cunoscut o scădere dramatică, pe fondul închiderii graniţelor şi a falimentării industriei.

De la aproximativ 200 de mii de oameni, în 1992, la recensământul din 2002, oraşul mai număra 175 500 de locuitori, iar în 2011, doar 144 307. Evoluţia demografică şi etnică este în legătură directă cu naşterea noilor cimitire, create, de regulă, lângă lăcaşele de cult. În Bacău au fost construite în secolul al 19-lea şi începutul secolului 20, următoarele lăcaşe, care mai există şi astăzi: "Sfântul Nicolae" (1840), "Sfinţii Împăraţi Constantin şi Elena" (1845), "Sfânta Treime" (1876), "Buna Vestire" (1880); Sinagoga (1906); Catedrala catolică ''Sfinţii Petru şi Pavel'' ş.a.

Arhivele păstrează date importante despre persoanele înhumate în vechile cimitire, în ultimile două secole.
Cimitirul Sărata 2 se întinde pe 10 hectare şi are o capacitate de peste 10500 de locuri de veci.
În prezent, în Bacău funcţionează mai multe cimitire, dar care au ajuns la capacitate maximă (Cimitirul Eroilor, Cimitirul Învierea Domnului, Cimitir Izvoare, Cimitirul Central (Fost Eternitatea), Cimitirul Lazaret, Cimitirul vechi evreiesc (secolul al 17-lea), Cimitirul Evreiesc de la Sărata, Cimitirul Şerbăneşti, ş.a.)
Pentru soluţionarea acestei situaţii, Primăria Bacău a autorizat construirea Cimitirului Sărata 2, proiectat pentru o capacitate de peste 10 500 de locuri de veci, care îşi va deschide porţile în această vară.