FOTO VIDEO Simpozionul Internaţional „Cucuteni 5000 Redivivus“ 2014 şi 50 de ani de învăţământ tehnic în Republica Moldova

0
Publicat:
Ultima actualizare:

O delegaţie numeroasă din Bacău a fost prezentă, în zilele de 24 şi 25 octombrie, la evenimentele prilejuite de Conferinţa Internaţionala „Cucuteni 5000 Redivivus“, de la Chişinău, care a ajuns la ediţia a 9-a. În acelaşi timp, Universitatea Tehnică a Moldovei a serbat împlinirea a 50 de ani de la înfiinţare, prilej cu care primul preşedinte al Republicii Moldova, Mircea Snegur, a primit distincţia de doctor honoris causa.

Profesori şi academicieni din centrele universitare tehnice din România au participat la evenimentele organizate de Universitatea Tehnică a Moldovei, la 50 de ani de la înfiinţare Vineri, 24 octombrie, au avut loc lucrările Conferinţei Internaţionale „Cucuteni 5000 Redivivus“, manifestare care este un prilej de solidaritate şi comuniune între societatea academică din Republica Moldova, România dar şi Ucraina, ţări pe teritoriul cărora a existat una dintre cele mai vechi culturi ale lumii. Din Bacău au fost prezenţi profesorii universitari Vasile Puiu şi Viorel Ungureanu, lectorul Gabriel Puiu, de la Universitatea „Vasile Alecsandri“, Geo Popa, directorul Centrului Internaţional de Cultură şi Artă „George Apostu“, scriitorul Ştefan Dincescu, Constantin Tudose (Mănăstirea Caşin), autorul lucrării „Porţile de lemn ale satului-Porţile sufletului“ dar şi câţiva studenţi băcăuani. Totodată, Universitatea Tehnică „Gheorghe Asachi“ din Iaşi a onorat invitaţia profesorilor din Chişinău, participând cu o delegaţie importantă condusă de decanul Facultăţii de Mecanică, Cezar Oprişan, profesorul universitar inginer Lorin Cantemir, Gheorghe Prisacaru ş.a..  Evenimentele au fost susţinute de autorităţile din Republica Moldova iar gazde au fost academicianul Ion Bostan, rectorul Universităţii Tehnice a Moldovei, vicerectorul Valerian Dorogan dar şi profesorul Valeriu Dulgheru.

Cucuteni 5000 Redivivus-ediţia a 9-a

În sala rectoratului Universităţii Tehnice a Moldovei au avut loc lucrările celei de-a 9-a ediţii a Conferinţei Internaţionale 5000 Redivivus. Expunerea temelor ştiinţifice a fost întârziată o oră, timp în care conducerea universităţilor tehnice din Bucureşti, Iaşi, Braşov, Sibiu, Contanţa au oferit cele mai înalte distincţii profesorilor universitari moldoveni, care au reuşit să impună prestigiul Universităţii Tehnice a Moldovei peste tot în lume, universitatea moldoveană situându-se, după rezultate şi invenţii, în prima jumătate a unui top mondial al universităţilor.  În afara lucrărilor pe secţiuni, Cultura Cucuteni şi Istoria Ştiiinţelor şi Tehnicii, în plenul sălii festive a Universităţii din Chişinău s-au susţinut mai multe lucrări, printre care merită menţionate: Reabilitarea lui Machiavelli-Radu Munteanu, profesor Universitatea Tehnică din Cluj Napoca, Istoria unei idei biomimetice din ingineria mecanică-Mircea Pascovici-Universitatea Politehnică din Bucureşti, Cartea „Porţile de lemn ale satului-porţile sufletului“ a lui Constantin Tudose, prezentată de Vasile Puiu, profesor la Universitatea Vasile Alecsandri din Bacău, Scrierea danubiană şi tăbliţele de la Sinaia-Viorel Ungureanu-Universitatea Vasile Alecsandri din Bacău dar şi Alexandru Herlea, profesor universitar dr. Ing şi preşedinte al Casei Române din Paris.

Gazdele Universităţii Tehnice a Moldovei au oferit şansa unui eveniment unic la Palatul Naţional „Nicolae Sulac“ din Chişinău, unde a avut loc Adunarea Festivă „50 de ani de UTM“, la care au participat reprezentanţii Guvernului, premierul Iurie Leancă, reprezentanţi ai Ministerului Educaţiei dar şi cadrele didactice care de 50 de ani se îngrijesc de creşterea nivelului învăţământului ingineresc din Moldova, conduşi de cel mai longeviv rector, academicianul Ion Bostan.

Mircea Snegur primeşte titlul de doctor honoris causa al Universităţii Tehnice a Moldovei

Primul preşedinte al Republicii Moldova, după ieşirea din URSS, Mircea Snegur, a primit la 74 de ani distincţia de doctor honoris causa al Universităţii Tehnice a Moldovei. Mircea Snegur a impus în 1990, împreună cu intelectualitatea care milita pentru dobândirea identităţii naţionale, folosirea limbii române ca limbă oficială dar şi drapelul tricolor. Acest lucru i-a asigurat simpatia moldovenilor, care l-au votat liber ca  preşedinte al ţării. De numele lui se leagă evoluţia celor mai importante conflicte şi evoluţii geopolitice, de la dobândirea independenţei, la Războiul din Transnistria. Senatul Universităţii Tehnice a Moldovei şi rectorul Ion Bostan i-au înmânat distincţia, atât pentru implicarea sa în viaţa politică a ţării, cât şi pentru susţinerea învăţământului tehnic. 

Bacău



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite