Maia Sandu şi Igor Dodon, favoriţii la preşedinţia Republicii Moldova. Cum se poziţionează candidaţii faţă de România şi problema transnitreană

Favoriţii pentru funcţia de preşedinte al Republicii Moldova sunt, potrivit tuturor analizelor şi sondajelor, Igor Dodon, candidatul socialiştilor care doreşte să reorienteze ţara spre interesele Rusiei, şi Maia Sandu, candidatul de centru dreapta (PAS), adept al aderării Moldovei la Uniunea Europeană. Poziţia candidatei PAS s-a consolidat zilele trecute, după ce preşedintele democraţilor, Marian Lupu, s-a retras din competiţie în favoarea ei.

Momente de maximă tensiune pe scena politică a statului vecin, Republica Moldova, prilejuite de alegerile prezidenţiale, programate să aibă loc pe 30 octombrie. Nouă candidaţi sunt înscrişi, cu trei zile înaintea alegerilor, pentru funcţia de preşedinte al statului.

Este vorba despre deputatul Igor Dodon, preşedintele Partidului Socialiştilor din Republica Moldova, Maia Sandu, preşedintele Partidului Acţiune şi Solidaritate, deputatul Iurie Leancă, preşedinte al Partidului Popular European din Moldova, deputatul Mihai Ghimpu, preşedintele Partidului Liberal, Ana Guţu, profesor la Universitatea Liberă Internaţională din Moldova (ULIM), preşedintele Partidului „Dreapta” şi candidaţii independenţi Silvia Radu, consul onorific al Spaniei în Republica Moldova, activista Maia Lăguţa, preşedintele Asociaţiei Obşteşti „Salvgardare”, deputatul Valeriu Ghileţchi  şi jurnalistul Dumitru Ciubaşenco, directorul ziarului „Panorama”, membru în Partidul Nostru.

Chiar dacă în sondajele de opinie din ultimile luni socialistul Igor Dodon era dat drept favorit, cu procente cuprinse între 35 şi 40%, candidatul care poate oferi surpriza la aceste alegeri este Maia Sandu, care a crescut constant în preferinţele electoratului. Pe 15 octombrie şi-a anunţat retragerea din cursă Andrei Năstase, candidatul Partidului Platforma Demnitate şi Adevăr (PPDA) în favoarea candidatei PAS-PLDM  iar miercuri, 26 octombrie, Marian Lupu, preşedintele PDM şi-a anunţat retragerea pentru susţinerea cursului european al Republicii Moldova, indicând electoratului să voteze cu Maia Sandu.

Mai mult, joi, 27 octombrie, candidatul unic al PAS şi al Partidului Liberal Democrat (PLDM) i-a cerut şi preşedintelui  liberalilor, Mihai Ghimpu, să se retragă din cursa electorală, pentru a nu periclita parcursul politic proeuropean al Republicii Moldova. Un răspuns pe această temă, citat şi de Agerpres, i-a venit din partea liberalului Dorin Chirtoacă, primarul municipiului Chişinău: „Doamna Maia Sandu, noi vă susţinem, ne retragem din această cursă electorală în cazul în care semnăm aici pentru Unire şi luptăm împreună pentru asta. Atunci fără nicio problemă ne retragem şi vă susţinem“, a spus Chirtoacă, care pledează împreună cu PL pentru Unirea Republicii Moldova cu România şi pentru aderarea la Uniunea Europeană.  Potrivit sondajelor de opinie, coalizarea partidelor pro-europene şi a candidaţilor de centru şi dreapta, ar aduce-o pe Maia Sandu la un scor aproape egal cu cel al candidatului socialiştilor, la alegerile de pe 30 octombrie.

De altfel, retragerea lui Marian Lupu din cursa prezidenţială a fost văzută cu ochi buni de majoritatea analiştilor pro UE din Republica Moldova.  „Retragerea din cursa electorală a preşedintelui PDM este un gest de maturitate politică. Orice s-ar spune Partidul Democrat şi-a demonstrat seriozitatea şi responsabilitatea faţă de continuarea apropierii Moldovei de Uniunea Europeană. Cheltuielile de campanie pe care le-au avut democraţii moldoveni vor fi floare la ureche în comparaţie cu pierderile pe care le va suferi Moldova în cazul nefericit în care Igor Dodon va anula Acordul de Asociere cu UE“, a precizat, într-un text pe blogul propriu, analistul politic Victor Nichituş.

La rândul lui, Igor Dodon ar putea avea pe lângă susţinerea socialiştilor şi pe cea a unei fracţiuni a comuniştilor. Dealtfel PCRM a avut o poziţie ambivalentă faţă de alegerile prezidenţiale, faţă de care au anunţat anterior acestui moment, că le-ar purea boicota.

Ultimile sondaje îl plasează pe Igor Dodon la 27%. Maia Sandu ar putea aduna şi voturile PLDM, PD şi ale Partidului Platforma Demnitate şi Adevăr.

Un sondaj recent prezentat pe 20 octombrie de politik.md, al Barometrului Opiniei Publice (BOP) prezintă scorul principalilor candidaţi, înainte de retragerea lui Andrei Năstase şi a lui Marian Lupu. „Potrivit rezultatelor sondajului, la alegerile prezidenţiale se vor prezenta peste 70% dintre respondenţi. Pentru Igor Dodon ar vota 27% dintre ei, iar pentru Maia Sandu – 9,3%. Pe locul trei s-ar clasa candidatul Partidului Platforma Demnitate şi Adevăr, Andrei Năstase (care între timp şi-a anunţat retragerea din cursă şi susţinerea Maiei Sandu, n.r.) , cu 8,1%, iar pe locul patru, candidatul Partidului Democrat, Marian Lupu, cu 7,5%“, (n.r. care s-a retras pe 27 octombrie) potrivit unui articol de pe politik.md, în care este citat un studiu făcut de Barometrul Opiniei Publice (BOP).

Cunoscutul sociolog de din România, Doru Petruţi, care conduce Institutul de Marketing şi Sondaje din Chişinău a refuzat să facă vreun comentariu referitor la ultimile sondaje realizate faţă asupra de intenţia de vot a cetăţenilor moloveni.

Cine este Maia Sandu, fostul ministru al Educaţiei. Master la Harvard Kennedy School of Government (SUA) şi consilier Banca Mondială.

Maia Sandu (44 de ani) este născută în satul Risipeni, din raionul Făleşti. A urmat studiile de la ASEM, Facultatea de Management, apoi, din 1995, Academia de Administrare Publică de pe lângă Preşedintele Republicii Moldova iar în 2009-2010 un master la Harvard Kennedy School of Government (SUA). Timp de doi ani a fost consilierul directorului executiv al Băncii Mondiale, din Washington DC, SUA. A revenit în ţară iar din iulie 2012 până 30 iulie 2015 a fost ministru al Educaţiei în Republica Moldova, unde a implementat o adevărată reformă, în mare parte după model românesc. De la începutul acestui an a înfiinţat Partidul Acţiune şi Solidaritate (PAS), formaţiune care o susţine pentru preşedinţia ţării.

Maia Sandu, a declarat recent, că în cazul în care va ajunge preşedinte, va cere retragerea trupelor ruseşti staţionate în stânga Nistrului. Dealtfel, candidata PAS la preşedinţie şi-a afirmat o poziţie moderată, justificat statalistă, în privinţa unirii Republicii Moldova cu România. Maia Sandu, chiar dacă nu militează pentru unirea rapidă a celor două state, ar vota favorabil în cazul unui referendum pe această temă, potrivit unor declaraţii făcute la Pro Tv Chişinău.

Cine este Igor Dodon. Socialistul a fost prim-viceprim-ministru şi ministru al Economiei şi Comerţului

Igor Dodon(41 de ani), candidatul socialiştilor la funcţia de preşedinte este născut în satul Sadova din raionul Călăraşi. Se consideră etnic rus, fapt care justifică cu atât mai mult orientarea spre Uniunea Vamală, spre Rusia şi politicile de la Kremlin. Este licenţiat în economie şi management la Universitatea Agrară de Stat din Moldova (1997) şi la Academia de Studii Economice din Moldova (1998). Este doctor în economie şi desfăşoară activitate didactică în învăţământul superior. În anii 2006-2009 a fost ministrul Economiei şi Comerţului, în perioada 2008-2009 a fost prim –viceprim-ministru iar din 2009 este deputat în Parlamentul Republicii Moldova.

Igor Dodon a avut o poziţie consecventă favorabilă Rusiei şi planurilor marii puteri de la Răsărit. A susţinut referendumul din regiunea autonomă Găgăuzia, este adeptul federalizării Republicii Moldova, cu un statut aparte pentru regiunea Transnistria, (susţinător al idelor din planul Kozak). Mai mult, socialistul moldovean, etnic rus, militează pentru schimbarea drapelului de stat al Republicii Moldova, (care în momentul de faţă este tricolorul roşu, galben şi albastru) şi pentru rezilierea Acordului de Asociere între Republica Moldova şi Uniunea Europeană.