Mafia pădurilor. Şirul retrocedărilor dubioase în judeţul Bacău: 100.000 de hectare date cu „scandal“

Retrocedarea pădurii de la Oituz, (9.008 hectare), a domeniului Ştirbey de la Dărmăneşti, (6.676 de hectare), a pădurilor Mitropoliei Moldovei (7.200 hectare), dar şi 14.000 de hectare date prin legea „Hrebenciuc“ sunt  câteva dintre dosarele care au determinat anchete estompate în instanţă şi la stadiul de urmărire penală. În spatele acestora s-au vehiculat nume „grele“, precum Viorel Hrebenciuc, Traian Băsescu, Ion Ţiriac şi  Patriarhul Daniel.

Gheorghe Savu, fostul director al Direcţiei Silvice Bacău din perioada 2005-2009, afirmă că suprafaţa dată ilegal în judeţul Bacău ar fi de 100 de mii de hectare, dacă în calcul intră şi pădurea dată lui Paltin Sturza, de 43 de mii de hectare, dar şi neregulile de la legea 18, unde s-au dat peste 20 de mii de hectare unor persoane care nu aveau drept de proprietate. „Am asistat în ultimii ani la un jaf la adresa statului, cu prejudicii greu de calculat. Este de notorietate cazul de la Oituz, unde un pretins moştenitor al familiei fostului general Eremia Grigorescu a obţinut 9.008 hectare de teren forestier. Totodată, retrocedarea pădurilor de la Dărmăneşti, domeniul Ştirbey, în spatele cărora s-ar fi aflat Ion Ţiriac a trezit alte semne de întrebare“, afirmă Gheorghe Savu, şeful Ocolului Traian.

Vestita lege 400/2002, dată cu dedicaţie sub influenţa deputatului băcăuan Viorel Hrebenciuc, a condus la retrocedări de peste 14 mii de hectare, în zona Văii Muntelui, pe aceleaşi amplasamente cu ale fostelor moşii Ghica, cerute acum în instanţă de Paltin Sturza. 

Au urmat defrişările masive cu implicarea unor lideri PSD de la acea vreme, dar şi a lui Omar Hayssam. Opt mii de hectare au fost culcate la pământ până în 2005, dar scandalul a izbucnit doar după producerea inundaţiilor din vara acestui an. În acest caz, s-au făcut plângeri penale, iar prejudiciul a fost estimat la 80 de milioane de euro. În 2009, Parchetul Moineşti a dispus reluarea cercetărilor în dosarul penal în care erau implicate numele unor politicieni cu greutate ai Bacăului, precum Viorel Hrebenciuc, dar şi şefii unor comisii de fond funciar. Cazul a rămas în sertar şi în ziua de astăzi.

În 2007, un alt scandal a ajuns în faţa organelor penale băcăuane. Direcţia Silvică Bacău şi Instituţia Prefectului au făcut plângere pentru acte false, pentru inadvertenţe în cazul Ulise Negropontes Grigorescu, fiul lui Eremia Grigorescu şi al Elenei Negropontes, pentru care moştenitorii din Franţa au cerut moşiile Grozeşti şi Hârja, de la Oituz. De partea acestora a pledat casa de avocatură Cherecheş&Cherecheş, implicată în mai multe retrocedări controversate, în perioada în care Traian Băsescu era primarul Capitalei. Dosarul a fost pierdut, în cele din urmă, de instituţiile statului în instanţă, iar pădurea a fost vândută unui grup finlandez, Tornator, cu 50 de milioane de euro, dintre care 10 milioane ar fi ajuns, drept onorariu la casa de avocatură.

Un alt dosar, cel puţin la fel de controversat, este cel al pădurilor Ştirbey. 6.676 de hectare au fost retrocedate moştenitorilor, deşi exista suspiciunea că acestea fuseseră girate către Creditul Ipotecar Agricol. După punerea în posesie şi emiterea titlului, în aceeaşi zi, au avut loc două vânzări ale pădurilor, la acelaşi notar, la care au fost implicaţi Otmar Golles (cercetărorul ştiinţific al domeniului de la Balc, ce aparţine lui Ion Ţiriac), dar şi firme private din Austria. În spatele tranzacţiilor s-ar fi aflat  Robert Răduţă, considerat mâna dreaptă a miliardarului Ion Ţiriac.

7.200 de hectare pentru Mitropolia Moldovei

Mitropolia Moldovei a câştigat în judeţul Bacău aproximativ 7.200 de hectare. Instituţia bisericească s-a erijat în moştenitoarea drepturilor litigioase ale Epitropiei Sf. Spiridon, organizaţie cu scopuri sociale şi fialantropice dinaintea Războiului, aflată în subordinea Parohiei Sfîntul Spiridon din Iaşi. Comisia Judeţeană de Fond Funciar respinge în ianuarie 2007 solicitarea Mitropoliei, deoarece Parohia Sfântul Spiridon nu a depus un act sau o hotărâre judecătorească definitivă, prin care să dovedească calitatea de succesoare în drepturi a Epitropiei Sfântul Spiridon.

Mai mult, pentru o parte din terenuri, reprezentanţii instituţiilor statului afirmau că nu există acte de proprietate. În cele din urmă, Mitropolia Moldovei dă în judecată Comisia Judeţeană de Fond Funciar, fiind reprezentată în instanţe de preotul avocat Constantin Grigore, cunoscut ca „mâna dreaptă “ a fostului Mitropolit Daniel, actualul Patriarh al României. În ciuda opoziţiei Direcţiei Silvice, dar şi a Instituţiei Prefectului, a argumentelor, Tribunalul Bacău dă câştig de cauză Mitropoliei, care obţine astfel 5.200 de hectare în comuna băcăuană Blăgeşti şi încă 2.000 de hectare în zona Slănic Moldova-Târgu Ocna.

În toate cazurile controversate prin care s-au retrocedat suprafeţe foarte mari de pădure s-au făcut defrişări masive, sub ochii neputincioşi ai autorităţilor române.