Românii care caută bombe, săbii şi topoare cu detectorul de metale. Ce se întâmplă cu comorile descoperite
0
Un hobby special s-a dezvoltat în ultimii ani şi este practicat de sute de pasionaţi din România. Căutătorii de metale sau „detectoriştii“, cum le place să-şi spună, provin din rândul iubitorilor de istorie, de drumeţii şi de conservare a patrimoniului naţional.
Un căutător autorizat de obiecte din metal va insista să spună, de la bun început, că se disociază clar de „piraţi“, cei care caută obiecte de artă îngropate, cu scopul de a le valorifica pe piaţa neagră.
Dan Cristi Lungu (47 de ani) şi soţia Dana Lungu (38 de ani) sunt din localitatea băcăuană Oneşti, unde deţin un post de televiziune, şi sunt pasionaţi de istoria Primului Război Mondial. Dealurile şi munţii din apropierea localităţii lor de baştină au fost teatru de bătălie în conflagraţia de la începutul secolului al XX-lea. Pe linia frontului se găsesc şi acum tezaure, arme şi bombe active, pe care le tot găsesc de câţiva ani. Din descoperirile făcute, care nu le-au adus niciun ban, cei doi soţi au de gând să-şi deschidă un muzeu.
„În urmă cu patru ani, auzeam pentru prima dată de această îndeletnicire. O pasiune considerată de cei mai mulţi bizară, care mi-a stârnit curiozitatea şi mi-a retrezit dragostea pentru istoria neamului românesc. La început, m-am documentat mult pentru a-mi potoli setea de informaţii. A urmat o perioadă în care am analizat şi evaluat implicarea financiară. La alegerea aparatului a fost ca şi cum mi-aş fi ales partenerul de afaceri, pentru că, într-adevar, un aparat performant te poate pune pe drumul cel bun, însă sunt necesare pentru achiziţionarea lui şi câteva mii de euro bune“, a spus Cristi Lungu.
Aparatul de detectat metale are un preţ cuprins între 1.500 şi 7.000 de lei. Profesioniştii, care nu caută doar metale de mari dimensiuni, îşi achiziţionează şi dispozitive care pot ajunge la 50.000 de euro.
AUTORIZAŢI DE POLIŢIE ŞI DE MINISTERUL CULTURII
Pasionaţii de arheologie militară organizează frecvent expediţii în munţi. Cei din judeţul Bacău sunt axaţi pe traseele parcurse de militari în luptele din Primul Război Mondial. „Toţi vorbim aceeaşi limbă – metal detecţie. Parcurgem mai multe etape, de cunoaştere, informare, întâlniri şi apoi organizare pentru ieşirea în teren. Le-am propus formarea unei asociaţii care, cred eu, ar fi la această oră extrem de utilă“, afirmă căutătorul de metale Dan Lungu. Cele mai spectaculoase „vizite de lucru“, au fost, în opinia soţilor Lungu, cele de arheologie militară.
„Detecţia pe militărie este una spectaculoasă, pentru că poţi găsi obiecte metalice extraordinare, unele în stare excepţională. Necesită însă răbdare şi mult efort. Asta ca să nu mai pun la socoteală scenariile pe care le dezvolţi, în teren, cu privire la istoria obiectului, locului şi a timpului. Pentru întregirea scenariilor, de multe ori, se apelează la istorici şi oameni de formaţie militară, care au cunoştinte solide în materie de tactică şi strategie militară, cum ar fi generalul (r) Vasile Apostol, istoricul Vilică Munteanu, şeful Arhivelor Statului Bacău, istoricul Adrian Lupeş, de la Muzeul Dimitrie Gusti Bucureşti dar si mulţi alţii“, explică Dan Lungu.
CUM POŢI SĂ DEVII CĂUTĂTOR AUTORIZAT
Prima etapă pe care un căutător trebuie să o parcurgă este autorizarea, care se face la Poliţie. Sunt necesare copii după buletin, cazier judiciar, declaraţie în faţa poliţiştilor de patrimoniu, factura aparatului de detecţie şi taxă la trezorerie. În judeţul Bacău există o colaborare bună între „detectorişti“ şi istorici, arheologi, poliţişti sau pompieri. „Există o specie de detectorişti care ne aduc tuturor mari deservicii, care nu sunt înregistraţi, care valorifică obiectele găsite pe piaţa neagră şi nu respectă legislaţia statului. Sper ca, în viitorul nu prea îndepărtat, legislaţia privind detecţia de metale să fie racordată la prezent, în sensul că obiectele găsite să aparţină de drept găsitorului, iar dacă statul doreşte achiziţionarea lor, să o facă la preţul vehiculat de colecţionarii europeni“, a mai spus băcăuanul.
Familia Lungu din Oneşti a găsit la ultimile drumeţii un cifru regal de pe vremea lui Carol al II-lea, un suport austro-ungar aurit, o trompetă românească din fontă, o sabie baionetă englezească, în adăposturi austro-ungare din război, săbii ale infanteriştilor unguri, o baionetă Steyr în teacă, într-o stare impecabilă, bani găuriţi româneşti, obiecte personale ale soldaţilor (cruciuliţe, cutii personalizate şi un brici), dar şi alte obiecte din Primul Război Mondial, decoraţii, lămpi militare, bidoane de apă, zăbale, marmite, ş.a.
Căutătorii de metale din Bacău s-au întâlnit cu alţi pasionaţi din ţară în perioada 21-23 august, la Cluj-Napoca. Au participat iubitori ai istoriei din Bacău, Cluj, Suceava, Braşov, Bucureşti, Constanţa, Bistriţa, Bihor, Vâlcea, Galaţi şi Vrancea. „Echipele de detectorişti“ au făcut căutări în afara zonelor arheologice, înregistrate în Repertoriul Arheologic Naţional. Au găsit obiecte din perioada dacă, topoare celtice, săbii romane, monezi, schije de proiectile, bile şrapnel, dar şi multe capace şi inele de la cutii moderne de bere sau ulei. În 2014, căutătorii de metale din România au avut prima întâlnire anuală în judeţul Bacău, la Slănic Moldova, iar obiectele găsite au fost predate muzeelor. Bombele au fost predate spre asanare pompierilor militari.
Scriitorul Petre Cimpoeşu, directorul Direcţiei Judeţene pentru Cultură Bacău, crede că activitatea „detectoriştilor“ este benefică, atâta timp cât piesele valoroase găsite sunt predate statului. „Pot contribui la îmbunătăţirea patrimoniului mobil naţional. Orice piesă trebuie expertizată de specialişti. Căutătorii de metale ar trebui să anunţe tot ce găsesc, fireşte nu în cazul nasturilor sau a lobiectelor fără valoare“.
Pompierii băcăuani au fost anunţaţi de multe ori de găsirea unor muniţii neexplodate din vremea războaielor. „Cine găşeşte aşa ceva trebuie să anunţe cel mai apropiat post de poliţie sau prin 112. Nu au voie să atingă muniţia, dar ei ştiu asta“, a precizat căpitanul Andrei Grecu, purtătorul de cuvânt al Inspectoratului pentru Situaţii de Urgenţă din Bacău.
Muzeograf: „Nu avem nici măcar un detector“
Activitatea căutătorilor de metale este văzută cu ochi buni de arheologii de meserie, care avertizează însă că unele căutări neautorizate pot afecta siturile, dar şi valorificarea obiectelor şi înţelegerea lor în context istoric şi arheologic.
„E un fenomen care a luat amploare în ultimii ani. De prin 2012 au fost aduse şi la noi obiecte, în special medievale, dar şi mai vechi. Au fost aduse două topoare celtice, din epoca bronzului, care aveau rol de schimb monetar. Din păcate, tezaure mai puţin. Au fost găsite opt monezi din argint, piese ce sunt din anii 64-106, care însă necesită o datare precisă. Activitatea «detectoriştilor» poate fi şi rea şi bună. E bine că scot la iveală piese, uneori valoroase, prin această căutare de metale, dar afectează totuşi contextul arheologic. Din păcate, noi nu avem resurse materiale pentru achiziţionarea unui detector“, ne-a precizat dr. Lăcrămioara Istina, şeful Secţiei Arheologie, din cadrul Muzeului de Istorie „Iulian Antonescu“ din Bacău. Pentru a putea face căutări şi în siturile arheologice, căutătorii de metale autorizaţi de Poliţie au nevoie şi de aviz de la Ministerul Culturii.
Se încarcă comentariile...
