Bacău

articolul anterior articolul urmator

Viaţa comunităţilor de căldărari, cea mai închisă castă a romilor. Ce reprezintă kris, autoritatea respectată cu sfinţenie

23
23 Jun 2016 06:00:57
Autor: Mircea Merticariu
Căldărarii din Dărmăneşti călătoresc încă pentru a-şi vinde produsele, în special cazane pentru rachiu FOTO Mircea Merticariu
Căldărarii din Dărmăneşti călătoresc încă pentru a-şi vinde produsele, în special cazane pentru rachiu FOTO Mircea Merticariu

Romii care călătoresc în căruţe cu coviltire, numiţi şi căldărari, după ocupaţia lor tradiţională, sunt singurii care au reuşit să păstreze grupurile aproape intacte. Potrivit specialiştilor, romii nomazi căldărari au avut o istorie aparte şi au migrat din zona Indiei, prin stepa rusă.

Comunităţile de romi căldărari au reuşit să-şi păstreze aproape intactă identitatea în ultimile secole. Dacă romii care vorbesc în dialectul ursăresc au venit prin sudul României şi au migrat dinspre India, prin Orientul Mijlociu şi Imperiul Otoman, căldărarii au influenţe aparte, slave, căpătate printre cazacii întâlniţi în stepa rusă, cu care s-au amestecat.

„Pot fi deosebiţi uşor. Sunt mai albi, mai înalţi iar femeile - mai robuste“, afirmă profesorul de matematică Anghel Năstase, formator naţional romani şi fost inspector şcolar în Bacău.

Primele documente care atestă prezenţa romilor în actualul teritoriu al României datează din 1385, când domnitorul Ţării Româneşti dăruieşte Mănăstirii Tismana posesiunile care aparţinuseră mai înainte Mănăstirii Vodiţa de lângă Turnu Severin, mai multe proprietăţii primite de la unchiul său Vladislav I, între care se numărau şi 40 de locuinţe în care locuiau ţigani (aţigani).


Romii au fost în robie şi au lucrat pe lângă casele boierilor până în 1856, când au fost dezrobiţi. Un alt moment important care i-a afectat pe căldărari, care nu fuseseră sedentarizaţi şi asimilaţi, a fost ziua 31 mai 1942, când mareşalul Ion Antonescu a ordonat deportarea în Transnistria a peste 24 de mii de romi, în special nomazi sau cei certaţi cu legea.

„Dintre romii nomazi, cel mai bine şi-au conservat identitatea romii căldărari. Lingurarii, spre exemplu, au continuat să lucreze pe lângă casele boiereşti, s-au amestecat cu românii iar în prezent avem o românizare aproape totală a lor. În judeţul Bacău, avem ursari la Valea Seacă, Rădoaia, Bereşti Bistriţa, lingurari la Slobozia Nouă din Stănişeşti, iar ultimii nomazi căldărari, recunoscuţi şi după căruţele cu coviltir, la Dărmăneşti, Comăneşti, Ştefan cel Mare, Bucium, Răcăuţi, Coţofăneşti, dar şi în două cartiere din municipiul Bacău, în Take şi Şerbăneşti“, a mai spus profesorul rom de matematică Anghel Năstase.


În privinţa limbii, există patru dialecte distincte (ursăresc, căldărăresc, spoitoresc şi carpatic). „60% din fondul lingvistic al romilor este comun, în rest diferă de la un subgrup la altul. La gabori, un subgrup al căldărarilor, se găsesc influenţe slave, la cei care vorbesc în dialectul ursăresc, din zona Imperiului Bizantin şi a celui Otoman“, afirmă profesorul băcăuan, despre zestrea specifică a romilor.

Numărul romilor a crescut în România de aproape de şase ori de la Al Doilea Război Mondial până în prezent. La ultimul recensământ, numărul lor a depăşit 621 de mii, dar şi această cifră este contestată, pe motiv că mulţi au refuzat să-şi declare apartenenţa.

Potrivit datelor statistice, peste 62% trăiesc în mediul rural. Căldărarii, ultimii nomazi, îşi pierd şi ei identitatea specifică, fiind nevoiţi să se adapteze vremurilor. „Şi-au pierdut, cei mai mulţi, meseria tradiţională. Aceea de a confecţiona cazane, căldări, tigăi. Acum devin şi ei mici comercianţi şi odată cu asta se vor sedentariza“, a mai spus profesorul Anghel Năstase.

Romii nomazi încă mai păstrează tradiţia de a asculta de bulibaşă, dar şi de kris, instanţa judecătorească formată din bătrânii grupului, care judecă litigiile apărute între romi. 

Adauga Comentariu

Pentru a comenta, alege una din optiunile de mai jos

Varianta 1

Autentificare cu contul adevarul.ro
Creeare cont

Varianta 2

Autentificare cu contul de Facebook
Logare cu pseudonim

23 Comentarii

gigione
23.06.2016, 08:43:09

nici un număr fără ţigani!

+4 (10 voturi)
Radu Mircea
23.06.2016, 09:14:36

# gigione Vrem , nu vrem sunt conationalii nostri Gigione . Cred ca societatea romaneasca are si ceva datorii morale fata de etnia tziganeasca , macar pentru faptul ca i-am tratat drept robi intr-o vreme cind sclavia era desfintata de mult . Cit despre caldarari si lingurari , sa stii ca sunt adevarati meseriasi . Am incercat odata sa fac un ibric de cupru si in afara de greutatile intimpinate mi-a fost rusine de rezultat incit l-am aruncat . Linguri , desi am vazut cum se fac ( dureaza maxim 5 minute in miinile unui tigan , de la o bucata de tei pina la o lingura cu care se poate minca ) nu am avut curajul sa fac fiindca cutitul special de cioplit taie ca briciul , iar eu tin prea mult la degetele mele .

+2 (12 voturi)
gigione
23.06.2016, 09:49:07

eu nu am nici o datorie faţă de această etnie. Dacă îţi sunt dragi, asta e chestie de gust. De fapt, am văzt că eşti foarte corect politic, fiind pro la orice articol care pleacă de la minorităţile sexuale. Ai ceva şi cu biserica ortodoxă, în general eşti tare corect şi supărat.

+4 (10 voturi)
Adrian Foangă
23.06.2016, 10:05:41

Nu se poate sa ii bagam sub pres, ca nu vor disparea. Trebuie integrati, cum-necum, trebuie civilizati. Problema e ca Romania fiind o tara saraca nu-si poate inca permite asa ceva. Luam exemplu acesti caldarari: ei supravietuiesc vanzand cazane de tuica si diverse vase din alama, obiecte care intr-o tara civilizata au disparut sau pot fi gasite doar in supermarket. Cat timp vor exista tarani saraci care isi produc tuica acasa, acesti rromi vor trai la fel ca si pana acum. Populatia de rromi din tara este probabil de 2-3 miloane, aomeni care in marea lor majoritate NU produc mai nimic, nu platesc taxe... e in interesul nostru sa ii integram, sa ii punem la munca, sa isi plateasca taxele, adica sa PRODUCA si ei ceva pentru societate, nu doar sa consume ajutoarele sociale.

+2 (8 voturi)
Florin Georgescu
23.06.2016, 11:03:28

Tiganii caldarari mai si muncesc. Cei mai violenti sunt ursarii ! Aia nici nu muncesc,sunt si analfabeti si au si traditiile acelea absurde cu casatoria minorilor si cu vadutul pe bani sau aur(fetele se vand si baiestii cumpara !). Ei nu vor sa se emancipeze.Nu vor sa se schimbe asa ca societatea nu poate face mai nimic. Trebuie o presiune din partea statului prin legi corecte si respectate . Dar cum statul e corupt si tiganilor le place sistemul asta....

+5 (7 voturi)

Vezi toate comentariile (23)

Modifică Setările