Baia Mare

articolul anterior articolul urmator

Şi-a îndeplinit visul după ce a lucrat 17 ani la o fermă din Spania: a deschis acasă o fermă ecologică

1
29 Jun 2022 05:12:56
Autor: Angela Sabau
Gheorghe Paşca. Laptele produs la ferma sa este certificat eco   Foto: Angela Sabău
Gheorghe Paşca. Laptele produs la ferma sa este certificat eco   Foto: Angela Sabău

După 17 ani petrecuţi la o fermă din Spania, un maramureşean s-a întors acasă şi cu banii adunaţi a făcut o fermă eco. Are peste 30 de vaci şi le hrăneşte şi îngrijeşte aşa cum a învăţat de la părinţii şi bunicii lui.

Poiana Botizii, un sat cu numai 200 şi ceva de locuitori, situat la poalele Munţilor Ţibleş, oferă o imagine de basm celor câţiva turişti sau vizitatori care se încumetă să călătorească până acolo. Cum relieful nu permite foarte multă agricultură, principala ocupaţie a oamenilor e creşterea animalelor.

Gheorghe Paşca din Poiana Botizii a decis că vrea să crească animale hrănite natural, aşa cum erau odinioară, când oamenii erau mai sănătoşi şi cum a învăţat de la părinţii şi bunicii lui.

După ce a muncit 17 ani într-o fermă din Spania, a înţeles ce vrea şi, mai ales, ce nu vrea, de la ferma lui proprie. A venit acasă cu banii adunaţi, după ce a muncit cu toată familia lui şi s-a decis să îşi facă propria fermă. 

„Am început cu ferma eco acum cinci ani. Noi am venit în 2015 din Spania, unde am lucrat tot în agricultură. Şi am zis hai să facem un produs eco. Apoi am făcut şi un produs montan”, spune el povestea, pe scurt. 

Brânza telemea, produsul montan despre care vorbeşte, nu apucă să ajungă în magazin, pentru că e vândut la comandă în cel mai scurt timp.

Laptele, analizat zilnic

E aproape zgârcit la vorbă, dacă e întrebat despre el. Dar vorbeşte cu însufleţire atunci când îşi descrie munca. „Ai nevoie de o autorizaţie pentru un produs montan, de la Direcţia Sanitară, că vacile sunt clinic sănătoase. Duci lapte să ia probe. Dar se fac analize din lapte la fiecare încărcare din tanc, se iau probe pentru analiză. Verifică proteine, grăsime, celula somatică (celule responsabile de formarea ţesuturilor şi organelor în fiinţele vii multicelulare, n.r.), antibiotic – nu ai voie să injectezi un animal când vinzi lapte eco”, mai spune el.

Ferma are 31 de vaci   Foto: Angela Sabău

Totuşi, dacă un animal se îmbolnăveşte, medicul veterinar ştie care sunt medicamentele eligibile. „Sun veterinarul şi el ştie ce să-i dea. Sunt medicamente care sunt compatibile. Dar în teorie, la vacile care produc în medie 15 litri la zi, nu trebuie antibotic, pentru că merg <pe natural>”, mai spune el.

Apoi explică de ce nu a vrut să facă acest fel de producţie ca şi în Spania.

„În Spania, vaca producea 60 de litri pe zi. E enorm. Acolo le furajează forţat, iar vaca are durată de viaţă cinci ani. În cinci ani trebuie să producă cât celelalte în 15, şi s-o gătat cu ele. Le furajează, le forţează, le dă tot felul de... aia nu mai e fermă eco. Noi facem natural, totul, cum făcea moşul meu (bunicul, n.r.) pe timpuri”.

Gheorghe Paşca, fermier

În prezent ferma lui are 31 de vaci, din care 15 sunt productive.

Hrănite natural, cu furaje obţinute pe terenurile proprii

Despre creşterea vacilor spune că e o ocupaţie cu care s-a îndeletnicit dintotdeauna în familie. „Vaci am avut tot timpul acasă. Şi în copilărie, eram obişnut cu munca asta. Mereu aveam o vacă – două, un porc. Nu era mentalitatea asta, era altceva. Ei lucrau cu coasa, atunci totul era eco. Şi acum facem acelaşi lucru, dar lucrăm mecanizat. Ce facem la 15 care de fân, câţi oameni ţi-ar trebui?”, se întreabă el retoric.

Fermierul mai explică, apoi, că a făcut adăpătoare speciale pentru animalele lui, cu apă ce vine de la un izvor, pentru a evita posibile contaminări ale laptelui. Despre hrana animalelor, spune că o pregăteşte chiar el din ceea ce cultivă singur. „Avem în jur de 20 de hectare de teren pe care îl lucrăm. Avem şi al nostru, şi luat de la oameni (în arendă, n.r.).”

Nu vrea să le hrănească intensiv

„La ferma din Spania unde am lucrat aveam 600 de animale. Mulgeam undeva la 15.000 de litri de lapte pe zi. Aveam 20 de mulgătoare, exact ce vreau şi eu să fac, să meargă direct în tanc (laptele muls, n.r.)”, mai spune el.

Chiar dacă îşi doreşte să aibă o astfel de mulgătoare, nu îşi doreşte să le hrănească la fel.

Adăpătoarea este alimentată cu apă de izvor  Foto: Angela Sabău

„Furajarea era forte forţată. Se dădea foarte mult mălai, foarte mult ureea, care produce foarte mult lapte, floarea soarelui, sfeclă de zahăr. Le făcea un amestec şi animalul dădea foarte mult lapte. Eu nu m-am gândit să le dau astfel de furaje ca să dea mai mult lapte, pentru că mă gândesc şi la nivelul de viaţă a animalului”, mai spune el. Apoi face alte calcule. „E foarte greu să aştepţi trei ani de zile după o viţea, să o creşti şi să-ţi dea producţie. Deci trei ani de zile stochezi nişte bani, îi ţii blocaţi. Deci cât trebuie să dai de mâncare la un animal până îl faci să producă?”, mai spune el.

Animalele lui hrănite după metoda bunicilor pot trăi în jur de 12-13 ani. „Acolo, 5-6 ani, maxim. Asta eco dă mai puţin lapte, dar are viaţă mai lungă. E mai sănătos, mai altceva”, conchide el.

Acum, fiul lui preia o pare din afacerea şi a şi accesat deja fonduri europene printr-un program dedicat tinerilor fermieri. Deşi are doar 23 de ani, tatăl lui spune că asta îşi doreşte şi el să facă. 

Vă recomandăm să mai citiţi şi:

Război în Ucraina. Zelenski, după atacul de la Kremenciuk: „Statul rus a devenit cea mai mare organizaţie teroristă din lume”

Patru priorităţi ale NATO în funcţie de lecţiile preliminare ale războiului din Ucraina

 

Adauga Comentariu

Pentru a comenta, alege una din optiunile de mai jos

Varianta 1

Autentificare cu contul adevarul.ro
Creeare cont

Varianta 2

Autentificare cu contul de Facebook
Logare cu pseudonim

1 Comentariu

iordan iordan
29.06.2022, 09:02:54

Pacat ca a pierdut 17 ani in care ar fi putut fi la alt nivel in ziua de azi dar mai bine ca le vine incet mintea romanilor cea de pe urma .

Modifică Setările