Povestea şoferului de TIR care a ajuns fermier de succes şi doctor în agronomie
0
Vasile Cărăbăţ (41 de ani) este unul dintre puţinii cultivatori de grâu din Maramureş şi singurul fermier care face agricultură integrată. Şi ca să aibă siguranţa că ştie ce face, fermierul a ales să se pregătească şi teoretic, astfel că, dacă la 18 ani era şofer de TIR, la maturitate a făcut facultatea în domeniu, apoi a făcut un master, după care a obţinut şi titlu de doctor în domeniul agronomiei.
Vasile Cărăbăţ este dintre puţinii cultivatori de grâu din judeţul Maramureş. În „ajutorul” lui este şi relieful zonei, respectiv Viile Apei, la limita cu judeţul Satu Mare, unde relieful se pretează la cultura grâului. În restul judeţului, dealurile şi munţii nu sunt compatibile cu această cultură. Totul a început în 2006, când a accesat o finanţare pe fonduri europene şi a început să facă agricultură. „Nu prea ştiam ce înseamnă asta, ce presupune asta, ulterior aveam să aflu că nu e chiar aşa uşor cu finanţările europene”, spune el acum. Au urmat şi alte proiecte, nu toate au fost „câştigătoare”, dar acum, după 11 ani, poate spune că a ajuns să facă performanţă în agricultură.
Acum doctor în agronomie, Vasile Cărăbăţ este fermierul care a pornit de jos. Iniţial a făcut import de utilaje agricole, după ce a lucrat ca şofer de TIR şi a cunoscut astfel, toată Europa. Afacerea cu utilaje agricole a mers o perioadă, însă apoi s-a apucat la modul serios de agricultură.
La facultatea în domeniul agronomiei s-a înscris alături de soţia sa, undeva prin anii 2000, pentru că a vrut să descopere cât mai mult din secretele agriculturii. Au făcut apoi şi un master, pentru a aprofunda şi mai mult domeniul. Aşa a luat contact cu profesorul universitar dr. Mihai Berca, un nume în domeniul cercetării în agricultură, care i-a propus să se înscrie şi la doctorat. Astfel, s-a specializat în cultura grâului, de care acum se ocupă la un nivel înalt.
Unul din cei mai mari cultivatori de grâu din judeţ
Pe cele 300 de hectare de teren pe care face acum agricultură, fiind unul din cei mai mari cultivatori de grâu din Maramureş, dar şi singurul care cultivă mazărea boabe sau soia. De asemenea, cultura de triticale merge foarte bine, însă marea parte din cultură este folosită pentru furajele folosite pentru hrănirea celor aproximativ 400 de vite pe care le are în ferma sa.
Principala sa activitate însă constă, totuşi, în cultura grâului, iar pentru asta a ales soiurile cele mai bune, chiar dacă asta presupune importul lor. „Pentru a cultiva grâul românesc trebuie semănat circa 250 de kilograme la hectar, însă cel austriac pe care-l cultiv de câţiva ani se seamănă 160 de kilograme la hectar, deci aproape jumate cantitatea. Indicii de purificaţie, proteină şi altele sunt mult mai bune decât la soiurile româneşti. Sunt şi câteva soiuri româneşti bune, dar nu toate. S-a muncit mult în cercetare pe domeniul cercetării”, mai menţionează el. Cu toate acestea, se plânge el, valorificarea grâului este mult mai dificilă, având în vedere concurenţa din ţara vecină, care vinde făina de grâu la un preţ mult mai mic, însă de multe ori, făcută din grâul importat din România.
La cultura de triticale, spune el, a atins performanţa maximă de aproape 10 tone la hectar. Pentru asta, însă, a fost nevoie de mari eforturi. „Aproape 10 tone la hectar înseamnă că terenul a primit ce a avut nevoie. Dejecţii, solide, lichide, azot, iar în ultimii ani de când am adus în Maramureş mazăre şi soia fac în fiecare an rocada culturilor ca să scap de bolile pe care le-am întâlnit. Porumbul creşte mare, dar se răstoarnă, pentru că viermele îi mănâncă rădăcina”, mai explică el.
Agricultură fără tineri în Maramureş
An de an, înainte de recoltarea grâului, fermierul Vasile Cărăbăţ organizează la Viile Apei evenimentul „Ziua grâului”. În acest an au fost prezenţi numeroşi fermieri din judeţele Maramureş şi Satu Mare, autorităţile locale şi reprezentanţi ai singurului liceu agricol din nord-vestul României, care funcţionează în oraşul Seini.
Prof. univ. dr. Mihai Berca, renumit cercetător în domeniul agronomiei româneşti, a remarcat lipsa forţei de muncă din agricultura românească, în special lipsa tinerilor din agricultură. De altfel cu toate că în Seini, oraşul învecinat cu localitatea Viile Apei, există un liceu cu profil agricol, profesioniştii preferă să plece la muncă în străinătate. „Din nefericire, agricultura mică sau mare în România este apanajul persoanelor adulte, a persoanelor care au dobândit o anumită experienţă de viaţă. Putem vedea cu uşurinţă de la un an la altul o scădere a forţei de muncă în agricultură. E un semn descurajator pentru cine lucrează în domeniul acesta, însă agricultura nu e prea interesantă pentru clasa politică, pentru că nu aduce voturi”, a spus Mihai Berca.
Forţa de muncă, o problemă în agricultură
Mihai Pop, directorul Liceului Tehnologic Agricol din Seini (liceu care a marcat, recent, 45 de ani e activitate), a precizat şi el că absolvenţii liceului au nevoie de locuri de muncă în judeţ, însă cea mai mare parte preferă să plece în străinătate. „Dacă aveţi nevoie de tineri bine pregătiţi, vă rog nu ezitaţi să-i angajaţi, altfel, ei vor pleca să muncească în străinătate. E păcat să pierdem atât de mulţi tineri care învaţă şi merg să muncească în altă parte, poate plătiţi mai bine, însă trebuie să le acordăm o şansă aici, acasă. Odată plecaţi la muncă în străinătate, cred că putem spune că i-am pierdut şi alţii vor profita de pregătirea şi dorinţa lor de a munci” a spus Mihai Pop.
De altfel, Vasile Cărăbăţ a confirmat că întâmpină greutăţi în ce priveşte angajaţii. „Anual, încercăm să aducem tineri absolvenţi de liceu în societatea agricolă, însă, după cel mult trei ani, tinerii au plecat la muncă în străinătate, unde puteau realiza venituri mult mai mari, peste posibilităţile noastre de plată. Sincer, fiecare tânăr care pleacă în afara ţării la muncă e pentru noi o mare pierdere. Adevărul e că majoritatea tinerilor sunt atraşi de munca în străinătate pentru veniturile pe care reuşesc să le realizeze, ca apoi se revină acasă pentru a-şi construi o casă, întemeia o familie, iar dacă locul de muncă este stabil, se reîntorc la muncă tot acolo”, a spus Vasile Cărăbăţ.
Mai puteţi citi:
Programul educaţional de vacanţă Astromania a ajuns la ediţia a treia
Se încarcă comentariile...
