Baia Mare

articolul anterior articolul urmator

Albastrul înşelător al apelor de mină, care dă impresia de limpezime. Nivelul de cupru este depăşit de peste 2.000 de ori

1
28 May 2022 05:56:45
Autor: Angela Sabau
Apa pârâului Cizma, nefiresc de albastră    Foto: Ioan Bud
Apa pârâului Cizma, nefiresc de albastră    Foto: Ioan Bud

Apele de mină care au început să se deverseze din vechile galerii miniere închise în 2005 poluează, omorând toată viaţa din râurile din judeţ. Analizele făcute de un ONG au relevat cifre îngrijorătoare, cu depăşiri de sute şi chiar mii de ori la cupru, zinc, plumb sau fier. Plumb a fost identificat chiar şi în laptele de vacă din zonele contaminate.

Mineritul din Maramureş, realizat în vremea comunismului fără a se ţine cont de minime norme de protecţie a mediului, continuă să polueze, chiar şi la aproape 20 de ani de la închidere. Numai un naiv ar putea să creadă că după închiderea acestei activităţi, în judeţ nu mai există poluare, spun specialiştii.

Reprezentanţii unui ONG specializat pe probleme de mediu au avut curiozitatea să afle ce conţine apa din pârâul Cizma - afluent al râului Lăpuş - după ce au constatat  o culoare nefiresc de albastră a apei. 

Chiar dacă la prima impresie pare că e o apă limpede, culoarea albastră intensă nu este însă naturală. 

Conform analizelor făcute de GoGreen Resources la un laborator autorizat, culoarea intensă este dată de conţinutul de cupru, care este de peste 2.000 de ori mai mare decât cel admis prin normele NTPA 001 (actul normativ care stabileşte limitele conţinuturilor de poluanţi în apele uzate, n.r.).

Deversările apelor de mină poluează

În pârâul Cizma sunt deversări ale apelor de mină. Conform normelor în vigoare, acestea nu ar trebui să ajungă în emisar (pârâul care preia apele de mină, n.r.) cu această încărcătură de metale grele. „Din perimetrul în care există exploatarea, eliberăm în emisar un poluant. Iar valorile respective trebuie să se încadreze în nişte limite specificate în acel NTPA 001”, explică dr. ing. Ioan Bud, profesor universitar la Universitatea Tehnică Cluj Napoca, Centrul Universitar Nord Baia Mare.

„Minele nu au fost închise, ci abandonate”

Potrivit lui, problema vine de la galeriile de mină care au fost închise, fără a se exploata tot ce se putea, astfel că apele care se acumulează, au început să iasă la suprafaţă, după ce au trecut prin acel zăcământ şi au suferit reacţii de oxidare.

Apa care se deversează de la mina Săsar Sursa foto: Ioan Bud

„Minele, de fapt, nu au fost închise, au fost abandonate. Dacă erau închise, trebuia să se ia toate măsurile, în aşa fel încât să nu se ajungă la aceste deversări de ape de mină”, spune el. Apoi explică ce trebuia făcut, la închiderea acelor galerii, pentru ca apele de mină să nu se deverseze şi să polueze în continuare.

„Practic, s-au închis nişte galerii. Dar nu au fost gândite problemele de gestionare a apelor. Trebuiau scoase în mod normal toate rezervele care sunt reactive, rambleiat cu un material care are rol de tamponare, ca să diminueze acele reacţii de oxidare. Pentru că, dacă spunem că trebuiau puse staţii de epurare a apelor de mină la ieşirea din galerii, alea trebuia să le gândim că vor trebui să funcţioneze sute de ani. Şi întrebarea este ce facem cu nămolul rezultat”, mai arată el.

Lapte de vacă contaminat cu plumb

Statul român, mai arată profesorul, este cel care ar fi trebuit să se preocupe de aceste reglaje, astfel încât acum să nu ne mai luptăm cu această poluare care continuă să ucidă viaţa din apele râurilor din judeţ în care se varsă aceste ape de mină.

Poluarea cu ape de mină încărcate cu metale grele ne afectează sănătatea în mod direct. Apa ajunge în pânza freatică, de unde ajunge în vegetaţia cosumată de animalele ce urmează să fie sacrificate şi consumate de om, sau direct în culturile vegetale, care ajung apoi în farfuria noastră, pe masă. 

„Am luat probe de lapte de la vaci în Poiana Botizei şi avem depăşiri de zeci de ori de plumb, în lapte. Autorităţile ar trebui să facă studii cât se poate de serioase, să informeze opinia publică şi să se aplece asupra acestor probleme”, mai spune profesorul unviersitar.

Rezultatele analizelor, îngrijorătoare

Analizele făcute de ONG-ul al cărui preşedinte este profesorul universitar au relevat valori îngrijorătare ale conţinutului de metale grele.

„Pe râul Cavnic, până acum doi-trei ani se pescuia. Dar acum totul e mort. La fel şi râul Lăpuş. Tocmai pentru că apele din mina Roata din Cavnic ajung în râul cu acelaşi nume”, mai spune el.

Râul Lăpuş, afectat de poluare cu ape de mină  Sursa foto: Ioan Bud

Râurile Cavnic, Cizma şi Lăpuş, de unde au prelevat probe şi le-au analizat, sunt puternic poluate. Potrivit rezultatelor analizelor, la cupru, în pârâul Cizma, valoarea este de 2.440 mg/kg (în sediment), în condiţiile în care normativul NTPA 001 indică o valoare maximă admisă de 0,1 mg/kg. La plumb, acelaşi pârâu avea 2.050 mg/kg, faţă de valoarea maximă admisă de 0,2. La zinc, 740, faţă de 0,5. La fier, 50.800, faţă de 5.

La râul Lăpuş, o analiză făcută tot din sediment arată valori la cupru de 1.330, la plumb – 440, la zinc – 3660, iar la fier – 96.860.

Pe râul Cavnic, analiza făcută din suspensii din apă indică la cupru 230 mg/kg, la plumb 280, la zinc – 18.810, iar la fier – 208.600.

 

Vă recomandăm să mai citiţi şi:

Meseria surprinzătoare pe care a avut-o Neti Sandu înainte să ajungă la Pro TV

Ce se află în spatele presupusei propuneri a aliaţilor occidentali de a le permite oligarhilor ruşi să scape de sancţiuni

Adauga Comentariu

Pentru a comenta, alege una din optiunile de mai jos

Varianta 1

Autentificare cu contul adevarul.ro
Creeare cont

Varianta 2

Autentificare cu contul de Facebook
Logare cu pseudonim

1 Comentariu

in bogus, again...
28.05.2022, 10:11:23

apele astea sint numai cele care se scurg dupa abandonarea minelor. cum or fi fost alea care erau evacuate deliberat cind minele functionau?

Modifică Setările