Capcanele limbii române. Regionalismele din Ardeal greu de înţeles pentru românii din alte zone

Regionalisme greu de înţeles

Limba română are o serie de regionalisme care, pentru cei din alte zone, sunt greu de înţeles. Influenţele din alte limbi se simt încă, în special în zonele rurale.

Nu doar în Maramureş, ci în tot Ardealul există o serie de cuvinte provenite din maghiară sau slavă, care au fost preluate exact aşa cum sunt ori au fost adaptate.

Regionalismele pot da de furcă celor din alte zone ale ţării, motiv pentru care, deseori, folosirea lor este un motiv de glume.

Vă prezentăm mai jos o serie de cuvinte care ar putea face pe orice român din alte zone să ridice din umeri a necunoaştere.

Piroşte – sarmale

Zamă – orice fel de supă

Nădragi – pantaloni

Piscoş - murdar

A se zbici – ase usca

Mâncăruşă (sau ratotă) – omletă

Coleşă – mămăligă

Beteag – bolnav, dar pentru a defini un handicap, se foloseşte termenul de „bolnav”, cu accentul pe prima silabă

 Copârşeu – sicriu sau coşciug

Horincă – pălincă, ţuică

Ticazenie – curăţenie

Şpori – sobă

Fedeu – capac (pentru oală)

Ciupă – Covată (văniţă mică, din lemn, folosită petru a scălda copiii mici)

Videre - găleată

Cinaş  – aranjat, dichisit

Badog – tablă metalică (poate defini şi obiecte confecţionate din tablă metalică)

Clisă – slănină

Laibăr - vestă

Mintenaş – imediat

Pihă - scamă

Silvoiz (sau silvoiţă) – gem de prune, magiun

Mai puteţi citi:

Avertisment de la autorităţi: Nu cumpăraţi carne de porc din surse neautorizate!