Celebrul portret al preşedintelui american Abraham Lincoln de pe bancnota de 5 dolari, făcut de un fost elev al Şcolii de Pictură din Baia Mare
0
Puţini cunosc faptul că portretul lui Abraham Lincoln care apare pe bancnota de 5 dolari a fost realizat de către un elev al Şcolii Băimărene de Pictură, pe numele său Leondard Kober, născut în Cehia. Acesta a fost, timp de mai mulţi ani, elev al Şcolii conduse de Hollosy Simon.
"Biografia lui Leo Kober este în mare măsură una tipică pentru destinul cosmopolizat al elitelor artistice din Europa Centrală din perioada istorică pe cale Sextil Puşcariu o definise atât de plastic prin expresia „călare pe două veacuri”.
Kober născut în Cehia la Brno în timpul „epocii de aur” a monarhiei chezaro–crăieşti. Ca artist şi intelectual s-a format mai întâi la Viena, apoi în capitala Bavariei. Până la izbucnirea Primului Război Mondial a devenit unul dintre cei mai interesanţi reprezentanţi ai graficii austriece moderniste. În 1921 a emigrat în S.U.A. unde s-a şi naturalizat, iar după moarte (1932) a intrat într-o prelungă şi nemeritată uitare.
Pictor şi, mai ales, grafician de mare forţă expresivă, Kober trebuie considerat drept unul dintre cei mai valoroşi „produşi” ai Şcolii particulare de pictură Simon Hollósy şi, prin extensie, ai colonismului temporar băimărean din perioada de pionierat, adică din vremea experienţelor iniţiatice prin care Simon Hollósy a aşezat fundamentele Centrului Artistic Baia Mare", a explicat Tiberiu Alexa, directorul Muzeului de Artă Baia Mare.
Perioada Kober în Baia Mare
Acesta a mai adăugat că Leo Kober a fost unul dintre cei mai dinamici şi prolifici colonişti participanţi la sezoanele băimărene ale Şcolii Hollósy în cei doi ani în care a activat, ca student, în grupul Şcolii. În cei doi ani a realizat un număr neobişnuit de mare de studii, în special în domeniul portretisticii.
"Şi-a făcut educaţia artistică profesionistă mai întâi la Viena, iar mai apoi la Munchen şi aşa a ajuns în cercul studenţilor şi artiştilor Şcolii Hollosy. Din cse se ştie a frecventat cursurile de iarnă ale Şcolii Hollosy la Munchen, cel puţin în trei sezoane de iarnă.
Este posibil să fi fost de fapt cinci de toate. La Baia Mare a fost în sezoanele de vară ale Şcolii Hollosy. Şcoala funcţiona 5 sau 6 luni la Munchen, 5 sau 6 luni la Baia Mare, vara. La Baia Mare cam de pe la jumătatea lui aprilie, 1 mai până în septembrie, octombrie şi chiar noiembrie. Ştim sigur că a expus la Baia Mare. Debutul său public s-a făcut cu expoziţia studenţilor Şcolii Hollosy la Baia Mare în 1898 în luna iulie şi prezenta publicului producţia din mai până în iunie.
Studiile efectuate sub îndrumarea lui Hollósy par să fi marcat decisiv evoluţia sa artistică de mai târziu. Se poate aprecia, astfel, că Leo Kober avea să fie unul din primii produşi artistici de importanţă majoră propulsaţi pe orbita internaţională de mediul artistic forjat în cadrul primei perioade a învăţământului instituţionalizat în cadrul coloniei de la Baia Mare", a mai adăugat directorul Muzeului de Artă Baia Mare.
Kober şi perioada americană
Tiberiu Alexa a subliniat faptul că acest Leo Kober a activat ca şi critic de artă, publicând la New York Times, unde a publicat cronici şi caricaturi. A publicat şi în alte ziare americane ale vremii. Dar ce este important de reţinut este faptul că a funcţionat şi ca grafician artistic la două importante reviste de promovare a producţiilor cinematografice americane, dintre care o revistă Motion Picture în relaţie cu Hollywood-ul. A realizat portrete de artiste şi alte lucrări de grafică artistică".
După încheierea, la München, a etapei formării intelectuale şi profesionale, Kober s-a stabilit pentru mai mulţi ani la Paris. În capitala Franţei, el a lucrat intens în special în domeniul graficii satirice, colaborînd cu diverse ilustraţii la revistele umoristice pariziene Rire şi Assiette au Beurre. Pînă la izbucnirea primului război mondial, Kober a locuit şi activat, consecutiv, la Viena, Budapesta şi Berlin, unde a dobândit o consistentă notorietate îndeosebi prin grafica satirică de filiaţie discret expresionistă. A prezentat trei expoziţii personale la Budapesta, în 1907 (la galeria salonului Könyves Kálmán), 1911 şi 1916.
În 1921 a emigrat în S.U.A., unde s-a stabilit definitiv la New York, obţinând şi cetăţenia americană. Această perioadă a creaţiei sale este puţin cunoscută astăzi. Cunoaştem că a continuat să lucreze în domeniul graficii satirice, colaborând la câteva reviste umoristice americane, precum şi faptul că a realizat un celebru portret al preşedintelui Abraham Lincoln", a concluzionat Tiberiu Alexa director, Muzeul Judeţean de Artă «Centrul Artistic Baia Mare».
Lovitura de graţie dată culturii. Cărţile, tratate la fel ca ţigările şi băuturile alcoolice
Se încarcă comentariile...
