Costume vechi de peste 150 de ani, purtate la Sărbătoarea Universală a Iei, organizată la Sighetu Marmaţiei

Sărbătoarea Universală a Iei a fost un prilej de întoarcere în timp la Sighetu Marmaţiei. Organizatorii evenimentului cu această temă au îmbrăcat şi au prezentat costume vechi de peste 100 de ani, dar şi alte obiecte cu vechime considerabilă.

Ziua de 24 iunie, sau Sânzienile, a fost un prilej de sărbătoare şi la Sighetu Marmaţiei, unde a fost organizată o expoziţie de costume tradiţionale din Maramureşul istoric. Pe lângă costume, însă, organizatorii au avut ideea de a prezenta şi alte obiecte vechi, păstrate de la bunici şi străbunici. ”Acest leagăn a fost al străbunicului meu, dar şi mama mea a fost legănată în el. Străbunicul meu a murit la 114 ani, acum 30 de ani. Deci are o vechime considerabilă”, spune Adriana Curmei, organizatoarea evenimentului, despre leagănul din lemn prezentat în expoziţie. De altfel, aceasta mărturiseşte că şi costumul pe care îl poartă are o vechime apropiată de cea a leagănului. ”A fost al nevestei străbunicului meu dinspre mamă. Totul e făcut manual, modelul se cheamă <trăsură> (pentru că are fire trase – n.r.), iar asta se  numeşte <încreţitură>”, spune Adriana Curmei. ”Fiecare fir e luat, iar la câte două, câte trei fire, se introduce încă unul şi se obţine modelul acesta”, explică Ileana Stan, restaurator din cadrul muzeului. Despre ”sumnă” (care are rolul de fustă), spune că este din ”păr”, adică lână. ”Aşa se spune, fiindcă ţesătura e dintr-un fel de lână”, mai explică ea.

Ia, sau cămaşa din Maramureş

În Maramureşul istoric, ceea ce se numeşte ie, aici se cheamă cămaşă. ”Cămaşa e lungă în general, dar poate fi şi scurtă, numai că atunci se îmbracă şi poale. Acestea sunt un fel de jupon mai strâmt, care are rolul de a acoperi picioarele, pentru că dacă mergeai la horă şi te învârteai, picioarele nu trebuiau să se vadă”, mai spune restauratorul Ileana Stan.

”Piesa de rezistenţă” a expoziţiei a fost costumaţia mirilor din Rona de Sus, unde se află o comunitate ucraineană din Maramureşul istoric, de asemenea, cu o vechime considerabilă. Ceea ce atrage atenţia este un ştergar ţărănesc, ce atârnă peste cele două manechine. ”Prin acel ştergar, pe vremuri, se uneau mirii. Ştergarul se folosea atât la înmormântare, cât şi la nuntă, iar prin unirea celor două persoane cu ştergarul se realiza, de fapt, unirea prin legământul căsătoriei”, mai explică organizatoarea evenimentului. Cămaşa, a mai spus ea, este făcută din cânepă de fuior, nu din pânză, ceea ce îi conferă o rezistenţă mult mai mare, chiar dacă nuanţa este uşor gălbuie. Zadii cu o vechime de peste 200 de ani au mai putut fi admirate în expoziţie, lucrate din lână şi vopsite cu coloranţi naturali obţinuţi din plante.  

Evenimentul de la Sighetu Marmaţiei a fost organizat de o firmă locală, alături de câteva instituţii media. Pe lângă expoziţia propriu-zisă, a mai avut loc o prezentare a costumului popular maramureşean - Povestea Iei şi a Cămeşii Tradiţionale (istorie, evoluţie, motive), a fost premiată cea mai frumoasă ie şi a avut loc un moment artistic.

Ziua Universală a Iei, sărbătorită şi de Consiliul Judeţean Maramureş

Tot cu această ocazie a fost organizat vernisajul expoziţiei de cămăşi tradiţionale organizată de Muzeul de Etnografie şi Artă Populară Baia Mare în holul Palatului Administrativ, care a fost decorat rustic, cu cununi din flori de sânzâiene. La finalul vernisării expoziţiei s-au încins în horă toţi participanţii prezenţi la eveniment. Autorităţilor judeţene, colectivului Consiliului Judeţean Maramureş şi al instituţiilor subordonate, li s-au alăturat inclusiv membrii unei delegaţii din Polonia veniţi în Maramureş, ca urmare a invitaţiei lansate de către Primăria Băiţa de sub Codru de a participa la cea de-a XXI-a ediţie a Festivalului “Sânzâiene în Ţara Codrului”. 
De asemenea, Consiliul Judeţean Maramureş a marcat sărbătoarea printr-un gest de solidaritate faţă de cei care au iniţiat această sărbătoare, marea majoritate a participanţilor purtând cu mândrie cămaşa tradiţională românească. Evenimentele organizate cu prilejul acestei zile s-au mutat apoi la Muzeul Satului, unde s-a desfăşurat concursul “Cea mai frumoasă ie”, concurs la care au participat meşteri populari din diferite zone ale judeţului făcând demonstraţii de ţesut.
La finalul concursului, cocurenţii au lansat promisiunea de a reveni la următoarea ediţie cu un număr mai mare, dar şi cu o gamă mai variată de cămăşi tradiţionale.

Mai puteti citi:

Poveşti cu Radu Mazăre din Beciul Domnesc: „Te ia din pat şi urlă ca în cinci minute să fii gata să mergi la DNA“

NATO intră în cursa nucleară începută de Rusia: Aliaţii îşi revizuiesc politica faţă de armamentul nuclear pentru prima dată după Războiul Rece