Crăciun în Maramureş, sărbătorit ca acum 100 de ani. Mii de participanţi au colindat şi au luat parte la eveniment

Colaci, nuci, mere şi un pahar de vin. Cu asta se întâmpinau colindătorii cu ani în urmă. După ce intrau în casă, pe masă erau aşezate bucate alese, în general din porcul ce a fost tăiat de Ignat. Şi nu rămânea casă necolindată.

Tăiatul porcului, pregătirea bucatelor colindul, ”plata” colindului toate aceste obiceiuri şi tradiţii din ziua de Ajun au fost reconstituite la Muzeul Satului din Baia Mare. Aici, în gospodăriile ţărăneşti, reprezentanţii celor şapte primării participante au venit pregătiţi să sărbătorească ziua de Ajun aşa cum o făceau bunicii şi străbunicii noştri, în urmă cu 100 de ani. Nu au lipsit colindătorii care, încă de dimineaţă, au plecat din poartă-n poartă să colinde, cu mic cu mare. Glasuri de copii au răsunat la fiecare casă, anunţând naşterea Domnului în cel mai tradiţional şi autentic mod. Participanţii au organizat, fiecare la câte o casă, evenimentul conform tradiţiilor locale. De dimineaţă, gospodari şi gospodine din toate aceste localităţi au venit la Muzeul Satului din Baia Mare unde au început pregătirile pentru prepararea produselor din porcul proaspăt tăiat. Pe lângă preparatele din carne de porc, s-au oferit miilor de colindători colăcei, mere, nuci, prăjituri şi cozonaci, dar şi mâncare de post. Pentru o zi, Muzeul Satului a prins viaţă, aici fiind o autentică zi de ajun de crăciun, când copii şi adulţi umblă cu colinda de la o casă la alta. 

Pentru prima oară, participanţi din Chişinău

Pentru prima oară în acest an, la Crăciunul Maramureşean au venit şi colindători din afara judeţului. Ansamblul „Opincuţa” din Chişinău, coordonat de profesoara Maria Lupu a colindat la Muzeul Satului. Micuţii colindători au fost răsplătiţi de artista populară Ana Meţenti cu brăţări croşetate în culorile drapelului românesc.

De asemenea, ansamblul folcloric din Ciocăneşti – Suceava, a colindat şi a prezentat o adevărată paradă a costumelor autentice sucevene. „Crăciunul nu este doar ceea ce se vede, ceea ce se făptuieşte, nu este doar o înşiruire de evenimente, pregătiri şi ritualuri. Crăciunul este şi ceea ce se simte, este sentiment, trăire, energie, credinţă. Cu atât mai mult, în Maramureş, Crăciunul e aşa cum îl vedeţi aici, acum, curat şi luminos, pentru că aşa sunt oamenii pe interior. Ei trăiesc sărbătorile cu smerenie şi credinţă, pentru că aşa simt, pentru că relaţia lor cu divinitatea e profundă şi sinceră”, a afirmat preşedintele Consiliului Judeţean Maramureş Zamfir Ciceu, care a ţinut să aibă alături la deschiderea festivă, pe toţi primarii participanţi, dar şi pe prefectul judeţului. ”Ediţia din acest an a manifestărilor derulate sub genericul Crăciun în Maramureş a stat sub semnul cifrei şapte pentru că, fiind ediţia a şaptea, au fost şapte zile de evenimente şi şapte primării participante din şapte colţuri ale judeţului. S-a dorit reprezentarea tuturor zonelor etno-folclorice din judeţ fiind prezente cu preparate tradiţionale Borşa, Băiţa de Sub Codru, Bicaz, Botiza, Groşii Ţibleşului, Rona de Sus şi Valea Chioarului”, a mai arătat Zamfir Ciceu.

Toţi participanţii şi toţi oaspeţii au putut degusta din sarmale cu mămăligă, din tocăniţa de porc şi din vinul fiert, care au fost din belşug. 

Gospodinele ţin post, ele nu pot gusta preparatele

La ”Casa şoferiţei”, aşa cum este denumită casa tradiţională din Borşa de la Muzeul Satului, reprezentanţii primăriei au venit pregătiţi cu bunătăţi din cele mai felurite. Viceprimarul Antonia Tomoiagă spune că totul a fost pregătit respectând reţeta şi ingredinetele tradiţionle. ”Am venit cu preparate tradiţionale - avem porc la proţap – Porcul a fost tăiat la Ignat, aşa cum se face în fiecare an, înainte de 20 (decembrie, n.r.). Am tăiat, porcul, am pregătit cârnaţul, caltaboşul - tişca - cum se spune la noi, tot ceea ce ţine de preparatele de Crăciun”, a spus ea.

Acum este momentul ca gopodinele să-şi dovedeasc măiestria şi priceperea, deoarce ele ţin post, iar preparatele nu pot fi gustate. ”Gospodinele se pregătesc din timp pentru acest mare eveniment, ele ţin post în această perioadă şi nu pot gusta din preparatele tradiţionale. Se fac şi cozonaci, care se pregătesc cu o seară înainte”, a spus Anca Sav din Borşa. De asemenea, mai arată ea, în noaptea de Crăciun, lumina nu se singe şi nicio casă nu rămâne necolindată.

În zona Codrului, obiceiurile sunt păstrate cu sfinţenie. ”Porcul  a fost crescut în gospodăria noastră şi l-am adus aici ca să facem bucatele tradiţionale, aşa cum facem în fiecare an. E măricel, aşa cresc porcii la oamenii gospodari. Avem cârnaţi, caltaboşi şi jumări. În ajunul Crăciunului, în zona Codrului încă se mai păstrează obiceiul colindului tradiţional, autentic. Copiii sunt îmbrăcaţi în costme tradiţionale, care au rămas de la străbunicii lor. Unele sunt de peste 100 de ani”, a arătat primarul din Băiţa de Sub Codru.

Mere, nuci colaci şi dulciuri, plata colindului

Micuţii colindători au fost răsplătiţi cu nuci, colaci, mere, dar şi dulciuri, spre bucuria lor. ”Am primit dulciuri, mere, nuci. Am colindat şi am primit dulciuri. E foarte frumos. La fiecare casă o să mergem să colindăm”, spune o fetiţă mai mare ce face parte dintr-un grup de copii ce au pornit la colindat. ”Am primit colaci, nuci, mere. Aşa cum era mai demult”, spune Nicoleta Condor, o tânără care tocmai ieşea cu grupul ei de la o casă unde au înplinit tradiţia. Organizatorii, însă, aşteptau şi alte grupuri, pregătiţi aşa cum se cuvine. ”Aşteptăm colindătorii cu nuci, mere, colaci şi pălincă. Crăciunul e un eveniment important, înseamnă obiceiuri păstrate din moşi-strămoşi, tradiţii. Păcat, doar, că n-avem zăpadă”, a arătat Daniela Burde de la Valea Chioarului. Între timp, la o altă casă din sat, cazanul cu vin fiert era pregătit pentru musafiri. ”Avem vin fiert pentru pomana porcului. Am tăiat porcul şi pregătim varză, cârnaţi, tobă, iar pentru copii avem prăjituri de casă, cozonaci. Porcul l-am tranşat, facem jumări, carne prăjită”, a spus Floin Noje din Bicaz.

Adriana Glavaţchi, mama unie fetiţe de 10 ani din satul Săsar spune că pregătirile pentru acest moment au început cu mult timp în urmă. ”Se pregătesc de o lună, cu un instructor. Fetiţa mea a aşteptat cu nerăbdare să vină la colindat. E foarte frumos şi mă bucură că mai văd tradiţii, pentru că din păcate se pierd. Soţul meu e de de peste deal, ucrainean, dar şi acolo se pierd tadiţiile. Când mergeam acolo erau câte şapte viflaimuri. Acuma dacă mai vin unu-doi”, spune ea.

O altă familie, venită din Bucureşti să petreacă sărbătorile la rude în Maramureş, spune că nu ar fi putut rata acest moment deosebit de frumos. ”E minunat, am fost şi anul trecut. Îmi plac foarte mult porturile pe care le au fiecare zonă, cântecele şi autenticitatea lor, pentru că nu sunt artişti de scenă, ci sunt copii şi oameni din sat”, a spus ea.

Un moment inedit a constat în lecţia de tranşare a unui porc ofertă chiar de preşedintele Consiliului Judeţean, Zamfir Ciceu. ”E al treilea pe anul ăsta. Am învăţat să mă ocup de tăiatul porcului încă din copilărie. Am experienţă. Am trăit la ţară şi îmi place. Asta făceam an de an acasă şi mai fac şi acuma. Mi-am ajutat şi nişte prieteni. Nu am cum să renunţ la tradiţii”, a spus el, fără să se oprească din muncă.

Mai puteţi citi:

Cadouri pentru o mie de copii şi burse pentru tineri excepţionali, în ajunul Crăciunului