Cum activează terapia Bowen sistemul imunitar. „Creierul va începe «să scaneze» medical întreg organismul“
0Terapiile alterantive, unele folosite de mii de ani, altele descoperite relativ recent, câştigă tot mai mult teren şi tot mai mulţi bolnavi apelează la astfel de metode. Despre terapia Bowen se ştiu destul de puţine, dar rezultatele spun foarte multe despre această nouă tehnică de tratare.
Despre metode noi şi revoluţionare se vobeşte mereu, apar aparate tot mai performante, iar medicina convenţională a înregistat uriaşe progrese. În mod paradoxal, tot mai multe persoane sunt interesate de terapii noi, neconvenţionale, care promit vindecări miraculoase.
Terapia Bowen este o metodă relativ recentă despre care, însă, se vorbeşte tot mai adesea. În Baia Mare există deja mai mulţi terapeuţi care stăpânesc tehnica şi spun că, în realitate, nu este vorba despre un tratament propriu zis, ci, mai degrabă, despre o metodă de a activa ”doctorul intern”, respectiv capacitatea organismului de a se autovindeca.
”Terapia Bowen constă în aplicarea unor mişcări direct pe corpul pacientului, mişcări care se fac fie cu degetele, fie cu întreaga mână, fie cu alte părţi ale corpului terapeutului, astfel încât să se trimită nişte mesaje creierului. Creierul va începe să ”scaneze” din punct de vedere medical tot corpul”, explică Elena Hamza, terapeut.
Ea mai arată că mişcările terapeutice sunt urmate de minim două-trei minute de pauză. ”Timpul de relaxare este necesar pentru ca să se înregistreze, efectiv, acele mesaje, care în urma scanării, sunt evidenţiate sub forma anumitor furnicături, vibraţii, sau se poate resimţi o căldură. Chiar dacă, să zicem, am aplicat o procedură pentru zona lombară, dacă de-a lungul timpului a existat un traumatism la genunchi sau la laba piciorului de exemplu, există o posibilitate ca persoana să simtă exact în zona aceea o furnicătur, o durere, un fulger”, mai explică ea.
”Aplicăm acest mişcări corpului, creierul le percepe, începe să scaneze organismul şi acolo unde există probleme, pacientul va resimţi nişte furnicături. La fe de bine sunt şi persoane care nu percep aceste furnicături, sau există o problemă atât de gravă sau atât de veche, încât omul şi-a pierdut sensibilitatea. Asta nu înseamnă că terapia nu ar eeficienţă dacă prsoana nu percepe anumite senzaţiii în timpul terapiei sau ulterior”, mai relatează terapeutul Elena Hamza.
O şedinţă durează de la 20-30 de minute şi până la o oră sau chiar o oră şi jumtate, iar şedinţele nu sunt recomandate mai dese de una pe săptămână. ”Un ciclu de vindecare al corpului urează între minimm cinci şi maxim e 10 zile. De aceea se recomandă ca terapia să fie făcută o dată pe săptămână. De obiei, la şapte zile, dar se poate face şi la 14, sau la 21 de zile, în general la multiplu de 7. Însă pe măsură ce lucrurile se ameliorează, nu mai este necesar să se facă săptămânal”, mai explică ea.
Terapia Bowen a fost concepută de australianul Tom Bowen (1916 – 1982). Deşi era un om simplu, modest, fără pregătire în domenul medical, dorinţa de a a ajuta orice persoană aflată în suferinţ l-a condus la descoeprirea acestei metode terapeutice. El a devenit un terapeut respectat, iar statisticile oficiale arată că el trata peste 60 de pacienţi pe zi. Despre el se mai spune că nu primea bani când trata copii, btrâni sau persoane cu dizabilităţi, iar uneori se trezea chiar şi noaptea pentru a rezolva urgenţe. Tom Bowen spunea că metoda lui de tratarea fost un dar de la Dumnezeu şi a dorit ca oricne doreşte, s poat învăţa tehnica lui. Însă abia după patru ani de la moartea sa, în 1986, soţia lui şi Oswald Rentsch – ingul lui ucenic –au început să predea mai departe această tehnică.
Medicii nu contestă terapia Bowen, ba mai mult, ei confirmă efectele benefice ale acesteia. ”Metoda este folosit de mulţi medici, dar trebuie precizat
că este o terapie complementară, la fel ca şi multe alte terapii, de exemplu
acupunctura. Fiind o terapie complementară, nu presupune renunţarea la alte
tratamente convenţionale, însă nu se combină cu alte terapii manuale, fizioterapia
de exemplu”, spune medicul rezident de recuperare emdicală, Iulia Moldovan.
Ea a mai precizat că mecanisml după care funcţionează are la bază răspunsul ţesutului conjunctiv la alicarea presiunii. ”Toate ţesuturile, toate celulele răspund la presiunea aplicată întinde muşchiul. Mai este efectul piezoelectric care modelează aparatul locomotor. Tensiunea pe care o provoci în muşchi produce efectul pizoelectric şi duce la transmiterea tensiunii prin meridianele miofasciale. Pentru că muşchii nu sunt separaţi, ei comunică între ei. Pe de altă parte vorbim de relaxare, pentru că stresul ne mobilizează anumite mecanisme şi nu oferim răgaz organismului să se relaxeze. Corpul se ”repară” în timpul relaxării”, a explicat medicul Iulia Moldovan.
Mai puteţi citi:
Se încarcă comentariile...
