Cum îi dezumanizăm pe ceilalţi şi ce putem face să fim mai buni unii cu alţii

Fiecare dintre noi am fost în situaţii în care am fost desconsideraţi din diverse motive. Şi acest lucru nu ne-a pus deloc într-o postură confortabilă. Am trecut şi prin situaţii în care i-am desconsiderat pe alţii în baza unor prejudecaţi. Pentru a fi mai fericiţi, ar trebui să ne propunem să fim mai buni, să încercăm să îi înţelegem pe cei din jurul nostru, să ne conectăm minţile noastre cu ale lor.

Este forate important ca înainte să avem prejudecăţi vizavi de cei din jurul nostru, să ne gândim la modul în care ne raportăm, în anumite contexte sociale, la ceilalţi.

„Spre exemplu, într-o sală de aşteptare sau în săli de masă. Sau într-un metrou sau tren cu care facem naveta la locul de muncă. Urcăm, ne aşezăm, într-o primă fază, cât mai departe de celelalte locuri ocupate şi ne vedem de ale noastre (telefon, tabletă, ziar, ascultat de muzică etc.). Pe măsură ce mijlocul de transport se umple, unii se văd nevoiţi să se aşeze lângă alţii, dar de nevoie şi nu din instinct. Dar cu toţii ne ignorăm unii cu alţii, de parcă ar fi obiecte fără minte. Adică sunt total deconectaţi faţă de cei din jur. Nu simt nimic faţă de aceştia, nu au niciun fel de reacţie sau de înţelegere”, spune psiholog psihoterapeut Cecilia Ardusătan.

Putem crede că a sta singur este varianta cea mai dezirabilă în aceste situaţii. Dar ne înşelăm, spun specialiştii. Studii realizate pe grupuri de navetişti au evidenţiat că, indiferent de tipul de personalitate, a discuta cu persoana de alături le-a oferit cea mai plăcută experienţă, iar persoanele care „se bucuraseră de linişte” au spus că au avut parte de cea mai neplăcută experienţă. 

„Capacitatea de a interacţiona cu minţile altora este una dintre cele mai remarcabile aptitudini ale creierelor noastre. Iar fericirea noastră depinde de modul în care o utilizăm, pentru că s-a dovedit că singurul ingredient necesar pentru ca oamenii să fie fericiţi era o relaţie bună cu membrii familiei şi cu prietenii. Trebuie să ne activăm cât mai des abilitatea de a ne conecta cu minţile altora. Astfel vom fi în măsură să îi înţelegem mai bine pe cei din jur sau pe cei care sunt departe de noi şi provin din culturi şi medii total diferite. Şi vom putea să ne comportăm mai uman şi mai inteligent în prezenţa altora”, a mai spus Cecilia Ardusătan. 

În relaţia cu ceilalţi manifestăm aşa numitul efect al minţilor inferioare 

Specialiştii sunt de părere că greşeala pe care o putem face când nu reuşim să ne conectăm la minţile altora, abilitate despre care credem că o avem la un nivel superior este să ajungem să credem că aceia ar fi relativ fără minte. Dar ne înşelăm amarnic. 

„În relaţia cu cei din jur, manifestăm aşa-numitul efect al minţilor inferioare, definit ca o tendinţă universală de a presupune că minţile altora ar fi mai puţin sofisticate şi mai superficiale decât cea proprie. Unul dintre cele mai bune exemplu este superioritatea manifestată de membrii anumitor ţări în raport cu ai altora, nu atât de bogate. Să fim serioşi. Chiar este orice american sau britanic superior intelectual tuturor celor din estul Europei? Sau unul din estul Europei tuturor celor din alte state mai sărace? Sau unul de o anumită religie tuturor celor de o alta? Nu, dar cu certitudine aşa consideră, deşi nu are nicio dovadă care să îi susţină punctul de vedere”, a mai adăugat Cecilia Ardusătan. 

Citeşte şi

Cum se prepară rulada de slănină, după o reţetă tradiţională din Maramureş

Obiceiuri bizare din judeţul Maramureş. La ce era folosită mătrăguna, împărăteasa florilor