Doi tineri au dat viaţa stresantă de la oraş pe liniştea de la sat, iar acum vor să facă agroturism în Maramureş

0
Publicat:
Ultima actualizare:
Irina Pocrişer şi iubitul ei vor face agroturism în Maramureş    Foto: Angela Sabău
Irina Pocrişer şi iubitul ei vor face agroturism în Maramureş    Foto: Angela Sabău

Doi tineri din Oradea au renunţat la tot ce înseamnă viaţa agitată de la oraş şi s-au mutat la ţară. Ei au ales să se mute într-un sat din Maramureş, într-o casă din lemn, veche, pe care au recondiţionat-o şi vor să trăiască sănătos, să consume doar alimentele din producţia proprie. Şi pentru că sunt atât de încântaţi de idee, vor să împărtăşească şi cu alţii stilul lor de viaţă, astfel că vor să facă agroturism în satul Breb.

Radu este absolvent de Drept şi a lucrat ca jurist o vreme, apoi şi-a deschis o firmă proprie în alt domeniu. Irina, absolventă de Istorie şi Etnografie, a lucrat ca reprezentant de vânzări într-o companie multinaţională. Nu-i place să i se amintească. ”Am ajuns la un moment dat să nu mă mai motiveze nimic. Nici măcar banii”, spune ea acum despre perioada aceea. ”Am câştigat foarte bine, nu s-a pus problema banilor”, completează ea. Stresul însă şi consumul nervos şi-au spus cuvântul, astfel că după o vacanţă în Maramureş, cei doi s-au îndrăgostit iremediabil de satul Breb şi au decis să se mute acolo.

”La Breb am ajuns dintr-o pură întâmplare. Am venit în zonă ca turişti, încercând să căutam satul maramureşean de altădată. Nu am găsit exact ce căutam, ajungând în satele aflate pe şoselele principale, fiind foarte aglomerate şi vânzolite. Pe o hartă am văzut un drum secundar, către Breb, şi din start am simţit că trebuie să ajung acolo. În momentul în care am ajuns, am ştiut că aici vom rămâne”, rememorează ea.

Au renunţat la tot ce au avut în Oradea şi au cumpărat trei hectare de teren, unde vor să facă agroturism. Au luat până acum trei căsuţe vechi din lemn, din satele maramureşene, pe care le-au mutat pe terenul lor şi au început să le recondiţioneze. ”Mai avem încă de lucru, dar sperăm că până în august să fie gata şi să începem să primim turişti”, mai spune Irina. Cele trei casuţe au fundaţie din piatră, iar partea de sus este din lemn, lipit cu lut, exact aşa cum se făceau cu sute de ani în urmă. ”Am folosit mână de lucru doar din sat, pentru că am vrut ca banii să rămână aici în sat”, mai spun ei.

Chiar dacă în vechile sate tradiţioanle, acoperişul caselor nu era folosit ca spaţiu de locuit, Irina şi Radu i-au dat această utilitate din motive lesne de înţeles. ”Într-o parte va fi bibliotecă, iar în cealaltă va fi un dormitor”, explică ea despre împărţirea podului. Desigur, folosirea geamurilor de tip termopan pentru mansardă nu face parte din tradiţia satului maramureşean, însă a fost singura formulă în care s-a putut asigura atât iluminatul cât şi izolarea termică în condiţii optime. Totuşi, şi acestea au rame din lemn, pentru a se încadra cât mai bine în decor.

Satul care a atras zeci de străini

Ce i-a atras cel mai mult în satul Breb, sat care, de altfel, a atras zeci de familii de străini şi orăşeni, este greu de explicat în cuvinte. Este însă usor de înţeles pentru oricine ajunge acolo. Din sat, de pe dealul pe care şi-au cumpărat terenul, o imagine desprinsă parcă din reportajele TV National Geographic dezvăluie Creasta Cocoşului, o rezervaţie naturală unică în ţară. Un alt motiv pentu care satul este atât de căutat este tocmai faptul că nu se află la şosea, lucru care conferă o linişte aparte. ”Cel mai mult îmi place energia locului. Este special, încă simţi tot ce ţine de tradiţional, de vechi, oamenii sunt cu totul şi cu totul speciali, au o căldură aparte. Sunt răbdători, sunt dorici să te înveţe tot ce ştiu ei, sunt mândri să te aibă ca <vinitură>, cum se zice, lângă ei”, mai spune ea.  

Prima vară în sat, petrecută într-un cort

Irina şi Radu au fost şi ei fascinaţi de această linişte şi farmec aparte al satului, astfel că în urmă cu doi ani au cupărat cele trei hectare de teren. În prima vară pe care au petrecut-o acolo au locuit într-un cort. Apoi, când a venit frigul, s-au mutat într-o casă închiriată. Până la sfârşitul verii se vor muta în propria lor casă şi, cel mai probabil, vor începe să primească turişti. Primul solar este deja ridicat, însă acesta se va transforma într-o seră, după care vor urma şi altele. ”Vrem să oferim turiştilor doar produse din producţia proprie, să nu cumpărăm nimic din comerţ”, mai spune Irina. Ea încă este fascinată de modul în care se practică aici ceea ce se cheamă ”permacultura”. ”Când am venit aici şi am văzut prima oară cum cultivă pământul, am înţeles că oamenii ăştia fac permacultură fără ca măcar să-şi dea seama”, spune ea, explicând că permacultura este modul de a combina culturile astfel încât să se ajute reciproc.

Se implică în viaţa comunităţii

După doi ani de când locuiesc în Breb, Irina şi Radu se implică în viaţa comunităţii, îi învaţă pe copii să păstreze cureţenia, adună deseori împreună cu alţi membri ai comunităţii gunoaiele lăsate pe marginile străzii şi au în plan să înceapă demersurile pentru a curăţa malurile văii care trece prin sat. Învaţă de la localnici cum să-şi cultive tot ce au nevoie, cum să-şi construiască o gospodărie. ”De doi ani a devenit normal să interacţionăm cu sătenii. Încercăm să ne integrăm foarte bine, participăm la toate evenimentele satului, ne ajutăm între noi, mai facem câte o clacă, ne ajută ei pe noi sau noi pe ei, încercăm să susţinem şi să ajutăm comunitatea în tot ceea ce face şi în tot ceea ce este autentic”, mai relatează Irina. Ba mai mult, pentru că oieritul este una din activităţile obişnuite la Breb, şi-au cumpărat 90 de oi de care se ocupă ajutaţi de un cioban din sat.

Ceea ce îşi doresc ei să ofere turiştilor, după ce vor începe să facă agroturism, este mai mult decât o simplă vizită la ţară. ”În principal, nu ne-am dori să nelimităm doar la cazare şi masă, cum se întâmplă de obicei, ci am dori să ne axăm mai mult pe experienţele oamenilor care o să vină, să vadă viaţa rurală şi cum se trăia dintotdeuana pe aceste locuri, să înveţe anumite meşteşuguri, să potă să lucreze alături de noi la fân, în grădină, să interacţionez cu oamenii satului, cu animalele, cu tot ceea ce ţine de viaţa satului”, mai explică ea. Tocmai de aceea, animalele vor fi în principal sursa de hrană, pentru că toată alimentaţia pe care o vor oferi va fi doar naturală şi cu reţete doar locale, iar în acelaşi timp spun că turiştii lor vor putea exeriemnta viaa la stână, vor putea vedea cum se trăieşte la stână, cu poveşti la foc, cu balmoş şi tot ce înseamnă creşterea oilor la o stână.

Mai puteţi citi:

Cum să faci mămăligă fără cocoloaşe: secretul unei gospodine din Maramureş

Baia Mare



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite