Redeschiderea mineritului în România. Avantajele pe care le-ar putea aduce, explicate de un specialist

Vechile galerii de mină încă poluează

Redeschiderea mineritului ar putea însemna o şansă pentru economia românească, spune un profesor specialist în minerit. Acesta arată că exploatarea deşeurilor miniere ar trebui să fie primul pas, întrucât depozitele respective sunt încă pline de metale rare, care acum se folosesc la producerea electronicelor şi au preţuri foarte mari.

Închiderea mineritului în 2005 a adus bucurie unor activişti de mediu, şi pe bună dreptate. Normele de mediu erau, practic, inexistente, iar poluarea o simţim şi acum. Încă există câteva sute de iazuri de decantare şi halde de steril care continuă să polueze. Aceste depozite de deşeuri miniere sunt considerate o mare problemă de mediu în continuare, deoarece metalele şi substanţele pe carele conţin se activează în contact cu apa şi se infiltrează în pământ, ajungând în pânza freatică. De acolo până în farfuria noastră, calea este scurtă.

„Depozitele de deşeuri miniere în prezent sunt o probemă de mediu, pentru că mai există substanţă minerală utilă care devine activă şi generează o problemă ecologică, dar poate să reprezinte o resursă”, spune profesorul Ioan Bud, de la Universitatea Tehnică Cluj-Napoca, Centrul Universitar Nord Baia Mare. 

Redeschiderea mineritului, soluţia pentru reducerea poluării

Potrivit profesorului, în mod paradoxal, soluţia este chiar redeschiderea mineritului.

„Aceste depozite de deşeuri miniere încă mai au un conţinut mare de metale rare, care la vremea când au fost exploatate nu prezentau interes. Ar trebui să exploatăm această resursă cum fac foarte multe ţări. Inclusiv chinezii, care recuperează aur până la 0,2 grame pe tonă (de steril, n.red.). Sunt o problemă de mediu, dar pot fi valorificate”, spune el. Apoi, aceste iazuri sau halde de steril pot fi închise, ecologizate, însă cu respectarea strictă a unor norme tehnice.

„Înainte de a închide un iaz de decantare sau o haldă de steril trebuie văzut dacă putem valorifica ceva de acolo. Abia după aceea să ne apucăm să facem lucrările acelea costisitoare, care în multe cazuri au fost făcute fără să se respecte normativele tehnice”, mai arată el.

Metale rare neinteresante în trecut, foarte scumpe acum

Dr. ing. Ioan Bud, specialist în minerit, spune că fiecare iaz sau haldă ar trebui reevaluată în contextul preţurilor actuale, pentru a se stabili rentabilitatea. „Este aur, argint, dar şi metale rare, wolfram, germaniu, galium, telur şi chiar şi pământuri rare. În special metalele rare, care la vremea aceea erau considerate metale secundare şi nu a fost interes pentru a le exploata”, mai menţionează el.

Metalele rare sunt folosite în prezent în mai multe industrii, inclusiv la producţia telefoanelor mobile sau a electronicelor.

În plus, exploatarea resurselor proprii ar însemna o creştere a economiei. „Nu vrem să fim exportatori de materie primă. Înainte exploatam cupru şi îl duceam până la produsul finit: ţevi, tablă, cabluri etc. Am avut acest lanţ, dar s-a distrus. A trebui să exploatăm resursele şi apoi să găsim soluţii de a le valorifca. O fabrică de cabluri, o alta de ţevi etc.”, mai spune el.

Cum s-ar putea redeschide vechile mine

Apoi, mai spune el, după ce depozitele de deşeuri miniere vor fi închise, se pot redeschide minele închise. „Acum, la noile preţuri, trebuie reanalizat fiecare depozit în parte, inclusv halde de steril unde s-a mai depus mineralizaţia. Mai sunt minerale. Aceste depozite ar trebui să fie exploatate şi această redeschidere a mineritului cu valorificarea acelor iazuri sau halde în care mai este resursă valorificabilă. După aceea se trece la exploatarea acelor perimetre miniere din care nu s-a extras totul. Şi ar fi mult mai simplu de deschis, fără să trebuiască să pompăm apă. Deasupra nivelului unui orizont de bază unde nu sunt acumulări de apă, acolo au rămas rezerve şi acolo ar fi uşor de intrat şi de exploatat. Sunt multe astfel de zăcăminte”, mai spune profesorul.

El se referă la faptul că vechile galerii ale minelor închise sunt inundate, după ce apa care s-a inflitrat nu a mai fost pompată de acolo.

„În minele închise se vor delimita două zone:  de exploatare sub nivelul de bază şi deasupra acestuia. Apa din precipitaţii va pătrunde în spaţiile exploatate şi va produce reacţiile de oxidare, generând apele de mină care se vor evacua direct în natură prin galerii, iar o parte se vor acumula în subteran. Când apa acumulată în spaţiile de sub orizontul de bază atinge nivelul acestuia, se vor evacua în mediu cu toată încărcătura de metale grele”, explică dr. ing. Ioan Bud, preşedinte al asociaţiei nonguvernaentale Go Green Resources.

Vechile mine care încă mai poluează

De asemeena, se mai referă la poluarea cu sulfuri, care a fost neglijată atunci când s-au închis minele.

„O problemă specifică mineritului nostru a fost faptul că în spaţiile subterane au rămas cantităţi importante de sulfuri, care acum sunt foarte reactive şi devin un pericol pentru mediu. Aceste aspecte nu au fost luate în considerare atunci când s-a pus problema închiderii minelor. Soluţia tehnică necesară era recuperarea unei cantităţi cât mai mari de sulfuri şi rambleierea cu minerale cu rol de tamponare”, mai explică el.

Vă recomandăm să mai citiţi şi:

Cum arată „bestia” Aurus Senat, limuzina pe care o foloseşte Putin

Ce au găsit ucrainenii când s-au întors acasă, după retragerea ruşilor: „Au plecat cu toate hainele”