FOTO Robin Hood mioritic: haiducul Pintea Viteazul şi secretul comorii din Munţii Gutâi
0
Cel care a fost numit de către Ovidiu Densuşianu „cel mai important român al secolului al XVII-lea“ are o poveste extrem de interesantă. Pintea Grigore este cel mai cunoscut haiduc al românilor. De numele său sunt legate şi o serie de legende cu comori şi aparate de zbor.
A intrat în conştiinţa românilor ca fiind un luptător pentru apărarea săracilor, unul care fura de la bogaţi şi dădea la săraci, putând fi asemuit cu mult mai celebrul Robin Hood. Pintea Viteazul este originar din Măgoaja, judeţul Cluj, o localitate aflată foarte aproape de zona Lăpuşului, care ţine astăzi de Maramureş.
"Documentele vremii semnalează prima dată prezenţa lui Pintea şi a haiducilor săi în jurul oraşului Baia Sprie în anul 1694. Într-o scrisoare adresată judeţului de atunci al Băii Mari, Bethlen Miklos, un aristocrat ardelean, relatează faptul că haiducii au atacat nişte comercianţi greci în Munţii Maramureşului, în luptă căzând cinci haiduci din cei 35 de atacatori, mulţii alţii rănindu-se. În lupta lor, haiducii au fost sprijiniţi de locuitorii satelor.
În anul 1697, haiducii lui Pintea s-au retras către Lăpuş în speranţa acestui sprijin. La 14 august 1697, conducerea comitatului Maramureş face cunoscut comitelui din Solnoc-Dobâca acţiunea de urmărire a haiducilor, menţionând că haiducii au fost sprijiniţi şi de către locuitorii satelor Kracsfalva (Mara) şi Hotinka (Hoteni) din plasa Şugatag", se arată în cartea lui Csoma G.M. "Baia Mare 670", Baia Mare, 1999.
Din aceeaşi lucrare mai aflăm că în anul 1699 atacurile haiducilor devin din ce în ce mai periculoase, lucru care face ca capitanul cetăţii Sătmarului, Fredericus, să se coupe personal de prinderea şi persecutarea haiducilor.
"După cum rezultă dintr-o scrisoare datată din 2 ianuarie 1700, Pintea, împreună cu câţiva ortaci, este prins în Satu Mare, însă Fredericus îl graţiează, semnând chiar o înţelegere cu el, potrivit căreia Pintea primeşte ajutor pentru întreţinerea cetelor sale, se interzice folosirea denumirii de tâlhar la adresa oamenilor săi, haiducii, în schimb renunţă la acte prin care ar provoca dezordinea. Împăratul Leopold promite pentru capul lui Pintea în anul 1701 500 de taleri imperiali", se arată în aceeaşi lucrare.
Există un document datat 14 august 1703 în care se vorbeşte despre moartea lui Pintea Viteazul, haiducii continuând lupta şi după moartea haiducului din Măgoaja. Există numeroase legende legate de cel mai celebru haiduc al Maramureşului. Se spune că ar fi inventat un aparat de zbor, dar şi că ar fi ascuns în munţi comori care nu au fost găsite nici astăzi, deşi sunt încă căutate.
Comoara din Munţii Gutâi
Despre comoara lui Pintea Viteazul ascunsă în munţii Gutâi se spune că "într-o stâncă era săpată o pivniţă mare, în care acesta îşi ţinea berbinţele cu galbeni. Pivniţa era încuiată cu o uşă mare de fier, ale cărei chei le avea doar Pintea. Uşile acelei pivniţe se deschid o dată la şapte ani“. Existenţa comorii apare în folclorul transmis pe cale orală până în zilele noastre, chiar dacă amplasamentul ei diferă: „La Budeşti, între hotară/ Este-un fag cu frunza rară/ Şi la umbra fagului,/ Pintea cu ortacii lui,/ Să uită cătă Gutâi,/ C-acolo-i pivniţa lui/ Pă săraci îi miluieşte,/ Pă bogaţi îi jefuieşte”", potrivit specialiştilor în folclor de la Consiliul Judeţean Maramureş.
Sunt mulţi cei care ştiu că în apropierea Hanului lui Pintea din Pasul Gutâi există un monument care are legătură tot cu Pintea. Pe lângă el trec zilnic sute de maşini. Acolo există şi o troiţă ridicată tot în memoria lui Pintea Piteazul.
"Monumentul pe care îl ştie toată lumea din munţii Gutâi mai mult ca sigur este un cenotaf. Adică un însemn funerar pus în memoria unui personaj ale cărui oseminte nu se mai păstrează sau nu se mai păstrează acolo, în acel loc, ci în altă parte. Pintea Viteazul a fost ucis la poarta de sud a oraşului Baia Mare, corpul său ar fi rămas în fara zidurilor şi este puţin probabil ca să fi fost luat şi dus pe Gutâi.
Acel cenotaf este acolo pe Gutâi pentru că în acea zonă el a activat. În apropiere se află Peştera Pintii, ar fi avut acolo sălaşuri în care ar fi stat, se vorbeşte şi despre o comoară care ar fi fost ascunsă prin zonă... El, de fapt, din 1693 şi până în anul morţii sale, 1703 a devenit personaj istoric, pentru că a dezvoltat în această perioadă o adevărată mişcare socială care îi poartă numele. Este un personaj istoric pentru că a intrat în istorie prin faptele sale. E adevărat că a fost un hoţ, pe de o parte, dar şi căpitan de oşti pe de altă parte. Este o perioadă bine determinată în istorie. Este cel mai cunoscut haiduc al românilor, nu numai al Transilvaniei", a explicat istoricul Lucia Pop de la Muzeul de Istorie Maramureş.
Citeşte şi:
NATO respinge acuzaţiile Rusiei, garantând că va apăra România, „un partener de încredere”
Rusia acuză România că sacrifică stabilitatea în regiunea Mării Negre
Se încarcă comentariile...
