Gardul de pe strada Horea, înalt de peste un metru, a fost construit în anul 2011. Încă de pe atunci au apărut primele discuţii despre un posibil caz de discriminare a romilor, municipalitatea replicând că zidul a fost ridicat, de fapt, pentru protejarea copiilor. Construcţia lui a durat aproximativ două luni, iar costurile au fost acoperite din bugetul local. Subiectul a fost preluat şi în presa internaţională.
După o vizită de mai bine de patru ore prin toate împrejurimile municipiului Baia Mare, reporterii televiziunii Al Jazeera English s-au arătat puţin dezamăgiţi faţă de ceea ce ştiu că ar trebui să fie la Baia Mare. Poveştile apărute prin mai multe ziare internaţionale au fost demontate chiar de reporterul televiziunii britanice care recunoaşte că gardul de pe strada Horea „nu este chiar un gard“. „Este foarte interesant pentru noi să vedem povestea şi viaţa romilor de aici din România şi din Europa în general. Este ceva ce a atras multă atenţie şi este important pentru noi să vedem ce încearcă primarul să facă. Este controversat şi nou, dar noi suntem aici să încercăm să oferim un tratament echidistant. Primul lucru care ar fi de zis şi o poveste despre care s-a vorbit foarte mult este bazat pe aşa-zisul zid din zona Cuprom. Este evident că au fost multe relatări ireale, pentru că zidul nu este aşa de mare pe cât se povestea şi nici nu încercuieşte blocurile în modalitatea în care alţii spuneau“, a spus Simon McGregor, reporter Al Jazeera English .
Mai mult, chiar preşedintele Asociaţiei Romilor Ardeleni a vrut să vadă concret, la faţa locului cum arată renumitul zid. Vizita sa a fost una scurtă, însă pe parcursul şederii sale, Matei Lăcătuş s-a arătat dezgustat de o parte din locatarii blocurilor sociale de pe strada Horea. „Astăzi am fost la Baia Mare, la aşa zisul zid. Vă rog să mă credeţi cei care n-aţi fost la acest zid jur că aşa ceva n-am văzut în viaţa mea. O mizerie de nedescris atât în jurul blocurilor cât şi pe scări. Referitor la zid, este vorba de un gard din beton care era strict necesar pentru protecţia copiilor care trăiesc la aceste blocurii“, a arătat preşedintele asociaţiei, pe pagina sa de socializare. Mai mult, acesta s-a arătat indignat de majoritatea romilor care locuiesc dincolo de zid. Mizeria din această zonă, lipsa de implicare a romilor băimăreni sau apelul la mila publică sunt doar câteva din lucrurile de care s-a lovit şi preşedintele ASDRA. „Dragii mei prieteni am văzut ţigani cu femei stând la taclale ,cu cafeaua întro mână şi cu ţigara în cealaltă mână. Când am ajuns cu maşina între blocuri au sărit care de care mai iute crezând că le-am adus ceva . Pot să felicit primăria pentru ideea construiri acestui gard şi pot să le spun aproape tuturor ţiganilor care trăiesc în această mizerie că sunt ruşinea etniei rome“, a încheiat Matei Lăcătuş.
Citeşte şi:
Adauga Comentariu
Pentru a comenta, alege una din optiunile de mai jos
Varianta 1
Autentificare cu contul adevarul.ro
Varianta 2
Autentificare cu contul de Facebook
1 Comentariu
Sortare: Cronologic · Dupa popularitate
Sunt anumite persoane care susțin ca in Evul Mediu reprezentanții anumitei etnii nu aveau voie sa pătrundă in orașe. Pe de alta parte acea etnie a dat țării câțiva nobili de rang înalt , un guvernator, un cardinal si chiar si un rege, dacă e sa ne luam după aceste persoane. Desigur, se naște întrebarea cum, dacă nu aveau voie sa între in orașe. Probabil ca pe islazul comunal. Nu știu vouă cum vi se pare, dar exemplul cu zidul asta îmi aduce aminte de povestea aia medievală, când in realitate se spunea intr-un decret semnat de mai marii epocii ca tâlharii v.....i care au făcut nu știu ce, nu pot pătrunde in anumite orașe (unde se aștepta sa facă fel si fel de nelegiuiri).