Bistriţa: Păstorii de albine încep transhumanţa

0
Publicat:
Ultima actualizare:

Doi tineri apicultori din Bistriţa şi un stupar sibian pleacă în această seară (duminică) cu peste 130 de stupi de albine prin ţară. Aceştia practică vechiul obicei al stupăritului pastoral şi spun că numai aşa obţin producţii bune de miere. Drumul cu albinele, dus-întors, îi costă în jur de 3.200 de lei.

Stupăritul pastoral este o îndeletnicire din moşi-strămoşi pe care doar câţiva apicultori bistriţeni o mai practică din cauza vremurilor scumpe. Însă, ca să obţină producţii bune de miere, apicultorii îşi fac rost de maşini unde încarcă stupii şi colindă ţara, pe rute dinainte stabilite în speranţa că anul acesta vor avea mai multă miere faţă de 2010. Cifrele Asociaţiei Crescătorilor de Albine din Bistriţa-Năsăud arată că doar 36 din cei circa 540 de membri au cerut, anul acesta, autorizaţii pentru stupăritul pastoral. Obiceiul se practică în această perioadă pentru că acum sunt înfloriţi salcâmii în sud, unde e mai cald, iar mierea de salcâm e foarte apreciată pe piaţă.

image

Doi dintre apicultorii bistriţeni care au plecat deja sunt Daniela Marcu, 26 de ani, economist, şi Edmond Astalîş, 36 de ani, medic veterinar. Ei s-au întâlnit cu al treilea în judeţul Sibiu: tatăl Danielei, Virgul Marcu, 54 de ani, care şi-a luat special concediu pentru pastorală. Împreună vor petrece trei săptămâni, doar ei, albinele şi florile.

Prima "pastorală", la 5 ani

Daniela practică acest obicei al stupăritului pastoral, cu câteva pauze, de când avea 5 ani, deşi atunci nu era prietenă bună cu albinele şi acul lor i se părea destul de ameninţător. "Mi-era frică de ele, dar în timp m-am obişnuit. Când eram mici, tata ne lua pe sora mea şi pe mine şi mergeam câte o lună cu albinele prin ţară. Am fost şi prin Dobrogea", spune tânăra.

image

Îi plăcea că era într-o continuă vacanţă, iar priveliştea, de poveste. De-atunci a învăţat multe. În preajma albinelor e bine să fi îmbrăcat în haine de culori deschise şi să nu miroşi a parfum, alcool sau transpiraţie. "Când lucrezi la stup trebuie să o faci cu mişcări încete, blânde deoarece albinelor nu le place să fie bruscate şi te înţeapă", explică Daniela.

Albinele, un exemplu pentru oameni

Provine dintr-o familie din judeţul Sibiu, unde stupăritul e o tradiţie. Ea l-a molipsit şi pe prietenul ei, medicul veterinar Edmond Astalîş, iar de 3 ani sunt un cuplu care au grijă de 30 de stupi, adică 30 de familii de albine care "locuiesc" pe Valea Ghinzii, la periferia Bistriţei. Împreună practică stupăritul pastoral şi speră că anul acesta vor avea mai mult noroc şi se vor întoarce acasă cu mai multă miere faţă de 2010, an slab pentru toţi stuparii din ţară. În unii ani se adună 10 kg pe stup, iar în alţii, de excepţie, şi 80 de kg pe stup. Asta înseamnă o producţie între 300 şi 2400 de kg.

image

"În 2010 am strâns în jur de 500 de kg de miere din stupăritul pastoral, iar anul acesta sper să fie unul mai bun", speră  Edmond. El crede că oamenii ar trebui să ia exemplul albinelor pentru că sunt foarte conştiincioase, organizate, unite şi sunt exagerat de curate. În plus, se duc şi singure la muncă.

În sud, spre pădurile de salcâm

Traseul lor este destul de lung, de circa 480 de km, iar ţinta: pădurile de salcâm de lângă oraşul doljean Calafat. Cei trei, cu circa 130 de stupi de albine, vor pleca în această seară din Agnita şi vor ajunge mâine dimineaţă la ora 5.00 în satul Desa, situat lângă Dunăre, în comuna Poiana Mare din judeţul Dolj, lângă Calafat.

Vor merge pe traseul Sibiu - Râmnicu Vâlcea - Drăgăşani - Craiova - comuna Poiana Mare. Pădurile de salcâm sunt pe proprietatea statului, iar apicultorii şi-au anunţat deja prezenţa. Maşina îi va lăsa acolo cu stupii şi după 3 săptămâni va veni după ei. În acest răstimp vor dormi în microbuz sau în cort, dacă vremea le va permite. Şi-au făcut provizii de mâncare şi speră să se întoarcă acasă cu multe kg de miere ca să-şi scoată cheltuielile.

image

"Stupăritul pastoral e ca o loterie"

Apicultorul sibian Virgil Marcu povesteşte că din 1988 a început să practice stupăritul pastoral. Crede că se merită. "Se merită fiindcă altfel nu reuşeşti să scoţi o producţie bună de miere. La noi, în judeţul Sibiu, a fost frig săptămânile trecute şi au îngheţat florile de salcâm. Şi mergând cu albinele prin ţară e riscant pentru că nu ştii dacă vei scoate o producţie bună. Stupăritul pastoral e ca o loterie", afirmă Marcu.

Îşi aduce aminte ce frumos era pe vremuri, în primii săi ani de pastorală, când totul era mai simplu şi mai ieftin. "Drumul ne costă anul acesta în jur de 3200 de lei. Mai demult, mergeam mai mulţi apicultori sibieni cu familiile, eram tineri, ne jucam fotbal, era tare frumos", mai spune apicultorul. Şi acum şi-a luat soţia cu el în excursia cu albinele.

Preşedintele apicultorilor din Bistriţa-Năsăud, Traian Andron, îşi încurajează membrii asociaţiei  să practice stupăritul pastoral. "S-au dat 36 de autorizaţii în acest sens. Bistriţenii merg, de obicei, cu albinele în anumite locuri din judeţele Satu Mare, Sălaj şi Bihor. În sud merg mai puţini pentru că e mai scump", spune Andron.

El i-a mai sfătuit pe stuparii bistriţeni să ia pământuri în arendă prin zonele Sânmihaiu de Câmpie sau Silivaşu de Câmpie, în partea de câmpie a judeţului, să le are şi să le cultive plante ale căror flori produc mult nectar şi polen (plante melifere).

Bistriţa



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite