Bistriţa

articolul anterior articolul urmator

Cât de important era peştele în mesele ardelenilor de acum câteva secole. Erau crescuţi inclusiv în şanţurile de apărare ale cetăţilor

3
9 Jan 2018 06:06:13
Autor: Bianca Sara Gavrilă
Peştele era nelipsit de pe mesele românilor acum câteva secole
Peştele era nelipsit de pe mesele românilor acum câteva secole

Deşi cantitatea de peşte consumată de români scade drastic în ultimii ani, potrivit statisticilor, acum câteva sute de ani peştele era o componentă importantă în meniul ardelenilor.

Abundenţa de peşte din râurile de pe teritoriile provinciilor româneşti de acum câteva sute de ani i-a făcut pe români mari consumatori de peşte. În prima fază, românii s-au aprovizionat cu peşte din râuri, care găzduiau specii ce în zilele noastre sunt de negăsit pe teritoriul ţării noastre.
 
Elveţianul Fr. J. Sulzer, secretarul voievodului Alexandru Ipsilanti, nota în a doua parte a anilor 1700: „Peşti sunt aici în Dunăre şi în sute de alte râuri mari şi mici, mai mult decât se pot număra. Cine consideră această afirmaţie drept exagerată, să-mi spună dacă poate număra crapii care numai într-un an se prind în Dunăre, crapii cu care cel puţin un milion de români se hrănesc timp de o jumătate de an în Moldova, Ţara Românească şi Transilvania”.
 
Rosler Rudolf, dezvăluie în studiul său „Din istoria pescuitului şi a pisciculturii în judeţul Bistriţa-Năsăud”, faptul că materialele arheologice descoperite pe teritoriul României demonstrează că îndeletnicirea pescuitului era cunoscută încă din paleoliticul târziu, iar alte descoperiri o atestă din mezolitic. 
 
Pentru epocile următoare, săpăturile arheologice din toate provinciile româneşti au scos la iveală numeroase unelte de pescuit, harpoane sau greutăţi din lut ars pentru plasă.
 
Pescuitul era un drept al nobililor care deţineau şi administrau diferite teritorii. Nu de puţine ori, aceştia se certau între ei după ce nu se respectau regulile cu privire la dreptul de pescuit. 
 
Printre speciile de peşti care se regăseau în râurile din Transilvania, de exemplu, se numărau păstrăvul, lostriţa, fântânelul sau lipanul. 
 

Şanţurile de apărare a cetăţii, folosite pentru creşterea peştilor

 
Locuitorii Transilvaniei nu se mulţumeau doar cu peştii prinşi în râuri, ci au apelat şi la iazuri artificiale. De regulă, acestea erau deţinute de nobili, mănăstiri şi conducerea cetăţilor. Primele astfel de iazuri sunt atestate documentar în Bistriţa-Năsăud în anul 1329.
 
Iazurile din cetatea Bistriţei aveau o importanţă economică însemnată. Judele oraşului Tomas Werner insistă în 1521 să se construiască noi iazuri, cu scopul de a mări încasările oraşului, deoarece cheltuielile care trebuiau acoperite din bugetul cetăţii creşteau în fiecare an, din cauza multiplelor asedii.
 
Aceste iazuri erau alimentate cu ajutorul unor canale, care erau curăţate anual şi bine întreţinute. Iazurile şi canalele beneficiau inclusiv de pază. Paznicii primeau anual, pe lângă salariu şi câte o pereche de opinci. 
 
Proviziile de peşte pentru consumul locuitorilor oraşului şi pentru comercializare se conservau într-un depozit special amenajat, administrat de un senator al oraşului. 
 
Pentru creşterea peştilor se foloseu inclusiv şanţurile de apărare din faţa zidului Cetăţii Bistriţei, care înconjurau întreg oraşul. Acestea aveau dimensiuni apreciabile – o lăţime de 30-35 de metri şi o adâncime de 2,5 – 3 metri - permiţând astfel creşterea peştilor.
 
Cu ocazia meselor festive oferite de municipalitate în cinstea unor personalităţi nu lipseau peştii, variaţi ca specii şi feluri de mâncăruri. În 1549, regina Isabela vizitează oraşul, cu această ocazie consumându-se ştiuci, crapi şi chişcari, precum şi trei butoaie de peşti săraţi. 
 

Vă mai recomandăm:

 
Cum se pescuia pe actualul teritoriu al României acum câteva secole. De la prinsul cu mâna la otrăvirea peştilor cu plante toxice
 
Ţăranul român şi economia. Cum îşi asigurau traiul oamenii satelor în urmă cu câteva secole

Adauga Comentariu

Pentru a comenta, alege una din optiunile de mai jos

Varianta 1

Autentificare cu contul adevarul.ro
Creeare cont

Varianta 2

Autentificare cu contul de Facebook
Logare cu pseudonim

3 Comentarii

alexandrovici mihail
9.01.2018, 09:57:41

Hai ca asta-i chiar foarte tare! Un articol despre cat de important este de important pestele pe mesele ardelenilor este insotit de po poza cu niste pescari rusi lipoveni. Ha ha ha!

+1 (1 vot)
ovidiu preda
9.01.2018, 13:21:28

Aiureli....sint din ardeal, dintr-o zona de munte e adevarat, nu se consuma peste mai deloc, rarisim ceva pastrav dn riu de munte

Stanila Ion
9.01.2018, 13:56:54

Acum 60-65 de ani inca i se spunea "mancarea saracului", costa vre-o cinci lei kilogramul ( painea neagra- doi si alba -patru, pentru comparatie). Dar "am redat terenul agriculturii" indiguind Dunarea si secand baltile in care se reproducea si din care era adus...Nu se mai vorbeste de "Coridorul verde" o conventie europeana prin care o parte din aceste suprafete sa fie din nou inundate.

+1 (1 vot)
Modifică Setările