Cea mai adâncă peşteră şi a treia ca lungime din ţară, deschisă pentru prima dată publicului
0
După ce încă de când a fost descoperită în 1955 Peştera Tăuşoarelor nu a fost deschisă publicului, în curând cea mai adâncă peşteră şi a treia ca lungime din ţară va putea fi vizitată fără vreo aprobare specială.
Descoperită de aproape 60 de ani, însă inaccesibilă publicului
Încă din luna martie, Ministerul Mediului şi Schimbărilor Climatice a aprobat regulamentul de funcţionare a Peşterii Tăuşoarelor, care este şi parte a Reţelei Europene Natura 2000 şi arie naturală de interes naţional.
Acest regulament practic reglementează tipul de activităţi permise în peşteră, care pot fi de natură explorativ-speologică, ştiinţifică şi ecoturistică. Odată cu acest regulament de funcţionare s-au stabilit cu rigurozitate traseele accesate în timpul vizitelor, precum şi regimul de restricţii pe galeriile care adăpostesc coloniile de lilieci pe perioada hibernării acestora.
Practic cu acest regulament, Peştera Tăuşoare a devenit accesibilă publicului larg. Al doilea pas făcut în acest sens este tocmai aprobarea tarifelor care vor fi practicate pentru acces sau fotografiere/filmare.
Astfel, săptămâna care urmează, pe masa consilierilor judeţeni se va afla un proiect de hotărâre care stabileşte taxele de vizitare şi imortalizare a peşterii. Cei care vor dori să viziteze peştera vor scoate din buzunare 20 de lei, în timp ce cei care doresc să fotografieze sau filmeze galeriile şi minunile din interior vor fi nevoiţi să plătească între 100 şi 1000 de lei, în funcţie de scopul materialelor.
Este doar o chestiune de timp până când primii „turişti” vor putea să se delecteze cu minunile oferite de cea mai adâncă peşteră din ţară.
Mai mult, Peştera Tăuşoarelor a primit o finanţare din fonduri europene în valoare de un milion de lei pentru a-şi pune la punct management-ul, pentru amenjarea traseelor, dar şi pentru realizarea hărţilor GIS.
Peştera Izvorul Tăuşoarelor, cea mai adâncă din ţară
Peştera Izvorul Tăuşoarelor se află în Munţii Rodnei, lângă Masivul Bârlea, la o altitudine de 950 de metri. Este cea mai adâncă peşteră din ţară (413,5 metri) şi a treia ca lungime din carstul românesc (20.000 de metri).
Aceasta beneficiază de un sistem hidrologic foarte interesant, fiind prezente minerale deosebit de rare în peşteri, precum mirabilitul, anthotidele sau sferele de calcar. De asemenea, Peştera Tăuşoare este a doua în România ca valoare a anthoditelor, după Peşterea Vântului din Munţii Pădurea Craiului.
Peştera deţine şi elemente unice în ţară, un exemplu în acest sens fiind cele 40 de bile de calcar denumite „bile de Tăuşoare”. Aceasta a fost descoperită de învăţătorul Leon Barte în 1955 şi exploatată succesiv de atunci. Exploatarea relativ redusă s-a datorat şi faptului că este o peşteră epuizantă, care necesită o condiţie fizică foarte bună.
„Proiectul acesta s-a născut dintr-un vis. Un vis colectiv, întins pe câteva decenii. Un vis pe care l-a început Leon Bârte, misteriosul taciturn care a descoperit peştera. Pe care l-au continuat cercetători mari. Ştiu sigur că enumerându-i, aş neîntreptăţi pe cineva. Îi ştie Dumnezeu.
Pe toţi entuziaştii care s-au avântat, acum câteva decenii, sub pământuri, înarmaţi cu sfori şi metru, cu lanterne primitive atârnate de cască, pe scări de lemn şi pe trunchiuri de brad, ca să cunoască lucrarea mâinilor lui Dumnezeu, cea de sub tălpile noastre ignorante. Studenţi şi profesori, cercetători, alpinişti, geologi şi biologi, muzeografi, generaţii de oameni născuţi cu semnul întrebării tatuat sub creştet, pe interior”, susţine într-un editorial dedicate peşterii custodele său, preotul Crin-Triandafil Theodorescu.
Fenomenele paranormale şi Peştera Tăuşoarelor
Primul care a început să asocieze peştera cu paranormalul a fost un învăţător pensionar, pasionat de speologie. Acesta le-a povestit copiilor că peşterile din munţi ascund adevărata civilizaţie, publicând în 1978 şi o carte scrisă sub forma unor povestiri fantastice, despre care urmaşii săi cred că este puternic inspirată de ce a văzut bătrânul în interior.
Ce i-a uimit pe speologi a fost şi descoperirea unor schelete de urşi din două specii care se pare că au convieţuit împreună în acele galerii subterane, lucru care contrazice cunoştinţele avute până atunci despre acest subiect. De asemenea, o altă ciudăţenie a fost dispunerea circulară a oaselor. Cum este imposibil ca aceştia să fi murit în acele poziţii, arheologii cred că poziţia ciudată a oaselor ar putea fi parte a unui cult al omului primitiv.
Şi „bilele de Tăuşoare” au reuşit să ridice sprâncene, după ce mai multe persoane care au vizitat peştera au povestit despre un murmur care s-ar auzi în sala unde sunt situate aceste bile din calcar.
Vă mai recomandăm:
FOTO Povestea colţului de rai apărat şi ocrotit cu îndârjire de un biolog moroşan
Se încarcă comentariile...
