Cele mai fericite mioare sunt la Bistriţa. Ciobanul care le face iarna cald în saivan cu propria lor lână

0
Publicat:
Ultima actualizare:

Un cioban din Bistriţa-Năsăud le asigură confortul pe timp de iarnă mioarelor de care are grijă cu ajutorul propriei lor lâni. Acesta refuză să arunce lâna, iar de valorificat nu poate fi vorba, aşa că a ales de mai bine de un deceniu să capitoneze saivanul în care oile îşi petrec iarna.

Pasc în mijlocul naturii, pe un câmp dintre localităţile Dumitra şi Tărpiu, iar pe timp de iarnă se refugiază într-un saivan. Ce le deosebeşte pe cele 150 de oi ale ciobanului Ioan Danci de alte mioare din ţară? Este vorba despre confort. 

După ce le tunde şi toaletează, Ioan Danci foloseşte lâna rezultată pentru a capitona saivanul în care mioarele îşi petrec iarna, pentru a spori astfel căldura în încăperea din lemn.

Ciobanul face asta de mai bine de un deceniu, pentru că lâna nu mai este căutată şi decât să o arunce sau să o ardă, preferă să le ofere confort oilor care îi aduc un venit şi îi pun o pâine pe masă de mai bine de 40 de ani. 

„Le-am tuns, le-am aranjat şi pieile le-am pus pe saivan şi în pod să le ţină de cald. Pe când, o dată, de pe lâna asta făceam bani de ne întreţineam. Acuma nu mai avem ce să mai facem cu ea. O ţinem de învălitoare pentru saivan. E degradată, de ani de zile. O parte bună am şi ars, că nu mai încape aici. 

Ciobanii în general o aruncă, eu  nu o arunc, că e urât să o arunci. Eu o pun în pod la saivan, pe lângă grinzi, ca să ţină cald peste iarnă la oi. Înainte puneam pe podul saivanului fânul ce rămânea de la oi, ori acuma pun lâna. Am lână de cel puţin 10 ani stivuită în pod la saivan, ca să ţină de cald la oi. Oricum e deteriorată, nu mai este de folos”, povesteşte Ioan Danci. 

Ciobanul poartă şi el haine din piele de oaie 

Ioan Danci poartă şi acum cu mândrile hainele din lână şi piele de oaie. Acesta spune că nu este geacă modernă care să-l protejeze mai bine când cutreiere câmpul cu oile decât cojocul şi pieptarul din pielea mioarelor. 

„Haina asta ce o port pe mine se numeşte ceptari, îi făcut din piele de oaie, îmi apără spatele de ploaie, de căldură, de frig, de tăt. Ţine de ploaie, aşa înturnată cu lâna în sus, poate să te ploaie o zi întreagă că nu îţi ajunge la spate apa. Ţine şi de căldură. O învârţi invers când îi frig de nu ploua şi îţi ţine şi de căldură. Pielea de oaie se foloseşte la haine. Cu cojocul de piele poţi dormi cu el în omăt”, mai spune oierul.

Ciobanul face meseria asta încă de când era copil. Dragostea pentru animale a căpătat-o de la bunicul său, pe care-l însoţea când mergea cu oile. Practic, Ioan Danci practică această meserie de mai bine de 40 de ani. Momentan acesta are grijă de oile sale, dar şi de ale altor localnici din localitatea Rebra, de unde se trage. 

Nici nu se vede făcând altceva şi i se pare absurd să îşi schimbe meseria acum la 55 de ani, cum au făcut-o alţi ciobani, care nu au mai considerat rentabilă aceasta ocupaţie.

„Asta e meseria mea, nu pot să mă las acum. Nu pot să mă fac mecanic acuma la 55 de ani, dacă 40 de ani am fost cioban, nu pot să îmi schimb profesia acum. Cum nu cunoaşte mecanicul oaia, oaceşă, bălă sau cu ţurcană, aşa nu cunosc nici eu piuliţa. Nu mai pot să schimb treaba asta. Eu dacă mai merg 10 ani aşa eu zic că merg falimentar, muncesc degeaba”, mai spune oierul.

Acesta are 6 copii, 4 băieţi şi două fete şi toţi locuiesc în Spania. Ciobanul spune că la cât de prost se câştigă în meseria aceasta nici nu se gândeşte să îşi îndemne copiii să îl urmeze. 

„Am 4 ficiori şi 2 fete. Meseria asta a mea nu vrea să o urmeze. Nici nu îi îndemn. Nu pot să îi îndemn, din cauză că merg şi câştigă în altă parte de 10 ori cât câştig eu. Atunci cum să îndemni tu copilul tău să piardă? Toată lumea îşi îndeamnă copilul pentru un câştig, spre un trai mai bun”, mai spune bărbatul.

Vă mai recomandăm:

FOTO Povestea căpşunilor care rezistă până la prima zăpadă. Fructele sunt cultivate într-un colţ de rai al României

Hobby-ul inedit al unei profesoare de biologie. După ce termină orele, vinde în piaţă legume cultivate chiar de ea

Elevii unui liceu din Ardeal îşi susţin şcoala vânzând fructe şi legume. „Ne acoperim cheltuielile şi facem profit“

Bistriţa



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite