Colecţia impresionantă a unui profesor de matematică: 100 de jocuri de şah care spun povestea întregii lumi
0
Pasionat de şah de când era mic, Emil Sitaru, un profesor de matematică din Cluj-Napoca, s-a apucat să colecţioneze jocuri de şah în urmă cu mai bine de 15 ani. Colecţia sa, devenită un proiect unic în România, a ajuns să numere în jur de 100 de jocuri de şah, dintre cele mai variate. Unele sunt din materiale inedite şi preţioase, altele surprind prin tehnica de realizare sau prin temă
Emil Sitaru are 64 de ani şi este profesor de matematică la Liceul Teoretic „Nicolae Bălcescu“ din Cluj-Napoca. De altfel, clujeanul şi-a petrecut ultimii 40 de ani la catedră, predând matematică. Dar asta nu este singura lui pasiune. A doua dragoste a sa, pe care o are de când era copil, este şahul. Tatăl său l-a învăţat secretele sportului minţii pe când era în clasa a IV-a. Aşa a început totul – şahul i-a devenit prieten şi chiar l-a practicat la nivel de performanţă o perioadă.
În urmă cu mai bine de 15 ani, Emil Sitaru s-a apucat să colecţioneze jocuri de şah de prin ţările unde ajungea în vacanţă cu familia sau în excursii cu copiii. Voia ca pasiunea sa pentru şah să se îmbine cu o bucăţică de cultură şi tradiţie din ţările pe care le vizita, aşa că profesorul căuta jocuri de şah tematice, care să reflecte tocmai asta.
Table din 30 de ţări
Ceea ce iniţial a început ca o curiozitate s-a transformat într-o adevărată colecţie, unică în România. Astfel, în prezent, colecţia profesorului de matematică include în jur de 100 de jocuri de şah de pe tot globul.
„Colecţia a crescut în timp, de altfel, jocurile de şah pe care pe am acum le-am adunat în ultimele decenii. La început am primit cadou câteva seturi de şah de la persoane care-mi cunoşteau pasiunea pentru acest sport al minţii. După aceea am început să cumpăr eu. În timp, din fiecare loc pe unde am umblat prin lume am încercat să cumpăr un joc de şah care să reprezinte ceva din tradiţiile ţării respective, cultura, arta“, explică profesorul cum îmbină pasiunea pentru şah cu aceea pentru cultură.
Emil Sitaru recunoaşte că, deşi are jocuri de şah de pe şase continente, din peste 30 de ţări, nu a ajuns în toate aceste locuri pentru a le achiziţiona. A avut însă mulţi prieteni şi cunoştinţe care, atunci când vizitau o ţară, refuzau să o părăsească fără să găsească un joc de şah tematic, care ajungea mai apoi în colecţia profesorului de matematică.
În fiecare vacanţă caută alt joc de şah
Dacă pentru mulţi şahul este o modalitate de a se dezvolta sau de a se destinde, pentru profesorul clujean, sportul minţii a fost unul dintre cei mai buni prieteni. Câţiva ani, timp în care a predat la un liceu din Franţa şi la unul din SUA, Emil Sitaru a fost departe de familie, iar şahul l-a ajutat să treacă mai uşor peste acest dor de casă.
Totodată, la cluburile de şah pe care le-a frecventat de-a lungul timpului a reuşit şi să-şi facă mulţi alţi prieteni.
Colecţia de jocuri de şah ocupă o cameră întreagă şi necesită cutii speciale pentru a fi transportată. Cu toate acestea, profesorul de matematică profită de fiecare ocazie pentru a o expune chiar şi în alte oraşe.
„Expoziţiile jocurilor de şah îi învaţă foarte multe lucruri pe cei care le vizitează şi pot deschide apetitul pentru acest sport. Sunt şi o bucată de istorie, cultură, tradiţie. Am jocuri de şah de pe 6 continente, peste 30 de ţări, nu ştiu să mai existe o asemenea colecţie de şah, nu am mai auzit. Sunt colecţionari de jocuri de şah foarte scumpe şi foarte vechi, poate, dar aşa de multe şi aşa de variate nu am mai auzit. Voi continua să o îmbogăţesc“, completează Emil Sitaru.
Profesorul de matematică se ţine de cuvânt şi îmbogăţeşte în fiecare an colecţia cu câte un set, chiar dacă acest lucru înseamnă să îşi aloce parte importantă din excursiile cu familia căutării de noi jocuri de şah.
Piese placate cu aur şi argint sau sculptate manual
Unele dintre jocurile din colecţia lui Emil Sitaru sunt importante şi valoroase tocmai prin efortul depus de cei care le-au realizat. Un grup de elevi a creat un set de şah cu minioni, iar ginerele său, care îl mai ajută să transporte şi să aranjeze colecţia la expoziţii, a realizat un joc de şah „tehnic“ din piuliţe şi şuruburi. Elevii uneia dintre clasele sale au comandat un joc de şah tocmai din Canada, de la un meşter chinez.
Pasionatului de şah îi este greu să spună care este jocul său preferat, susţinând că fiecare are istoria sa, greu de ignorat. Primul joc de şah l-a cumpărat în anul 2002, din Turcia. „Nu am o tablă favorită, toate reprezintă o părticică din sufletul meu. Mă bucură când văd colecţia în plenitudinea ei, expusă, fiindcă mult timp stă împachetată. Toate îmi sunt dragi, fiindcă fiecare are povestea sa“, explică profesorul.
Printre jocurile din colecţia profesorului de matematică se numără şi unul provenit tocmai din Africa, realizat din pânză, cu motive africane. Pentru varietate culturală, Emil Sitaru mai deţine un joc din Peru, care are motive incaşe, şi altul din Grecia, realizat din lemn de măslin. Din colecţie face parte un joc care are forma unui amfiteatru de coloane în stil doric, din Grecia, jocuri din Thailanda, Taiwan, Polonia şi Olanda. Printre cele mai apreciate piese din colecţia sa se numără şahul cu piese din cristale de Bohemia, din Praga, şi cel din marmură de Carrara.
Unele dintre jocurile lui Emil Sitaru sunt deosebite prin materialele şi tehnicile folosite, cum sunt cele cu tablă din piele de Cordoba, şahul artizanal din Guineea Bissau, cel din Spania – ale cărui tablă şi piese au fost placate cu aur de Toledo şi argint –, cel cu piese din onix şi cel care se odihneşte într-o cutie mare, rotundă, din lemn ce aduce cu globul pământesc.
Altele surprind prin tematică. Astfel, în colecţie regăsim şah din Lego, şah inspirat din Familia Simpson, din Star Trek şi un joc de şah dedicat celebrelor păpuşi Matrioşka. Nu lipsesc nici jocurile de şah dedicate nevăzătorilor şi nici cele inspirate din personaje din literatură, cum sunt Robin Hood sau Don Quijote de la Mancha. De asemenea, mai pot fi admirate în colecţia profesorului de matematică un joc de şah dedicat bătăliilor lui Napoleon Bonaparte cu austriecii, precum şi unul achiziţionat tocmai de la Muzeul Mercedes din Stuttgart, Germania.
Profesorul de 64 de ani visează ca această colecţie să poată fi vizitată oricând şi chiar să aibă o casă a sa. De câţiva ani, Emil Sitaru face demersurile necesare la autorităţile locale pentru a primi un spaţiu unde să îşi poată expune permanent colecţia. „Casa Şahului“, care ar urma că conţină şi o serie de materiale informative despre şah şi să includă chiar săli unde copiii să poată să înveţe secretele acestui sport, încă nu a fost materializată. Un astfel de loc nu există încă în ţara noastră.
A pus bazele unei academii de şah
De aproape 40 de ani la catedră, Emil Sitaru a avut ocazia să predea matematică şi în străinătate. În prima parte a anilor ’90, timp de un an, dascălul a predat matematică în Franţa, la Liceul „Suzanne Valadon“ din Limoges. În acea perioadă, profesorul a participat activ şi la clubul de şah al oraşului francez Limoges.
La începutul anilor 2000, profesorul ajungea la liceul „Holy Hill“ din Carolina de Sud, Statele Unite ale Americii, tot pentru a preda. Astfel, în perioada 2000-2001, românul a organizat şi a condus clubul de şah al instituţiei de învăţământ „Holy Hill Roberts High“, obţinând chiar diploma de antrenor de la Federaţia Americană de Şah. Mai mulţi americani au apelat atunci la român pentru a le învăţa copiii secretele acestui sport. Ardeleanul a ajuns chiar să dea lecţii de şah unui copil care ulterior a ajuns campion al statului Carolina de Sud. Băiatul a participat la Supercampionatul SUA la şah, desfăşurat în Kansas City, în anul 2001.
Întors în ţară, profesorul a ţinut neapărat să pună în aplicare tot ce a învăţat peste hotare, începând de la tehnici de predare până la activităţile pe care le desfăşura cu elevii în sfera şahului. Astfel, de mai bine de un deceniu, Emil Sitaru coordonează şi activitatea Academiei de Şah SITAS, din Cluj-Napoca. Cei mai mici dintre învăţăceii săi sunt în clasa zero. Academia de şah este dublată de un program dedicat matematicii, unde sunt implicaţi elevi de şcoală primară şi gimnazială, şi unul dedicat informaticii.
Emil Sitaru este profesor de matematică şi este pasionat de şah încă din copilărie
„Folosim şahul în scop educativ“
„Beneficiile şahului sunt numeroase în formarea copilului şi în dezvoltarea gândirii. Îl învaţă să stea pe scaun concentrat la masa de lucru. Şahul îl învaţă şi valori morale, să poată să recunoască faptul că alţii sunt mai buni decât ei. Îi oferă unui copil mic şi plăpând satisfacţia de a-l învinge pe unul mare şi puternic. Noi folosim şahul cu scop educativ, iar copiii cei mai buni se duc mai departe şi fac performanţă la cluburile de şah“, explică profesorul.
Unii dintre elevii pregătiţi de Emil Sitaru au ajuns campioni şi vicecampioni naţionali, iar alţii au ajuns chiar la campionatele europene dedicate sportului minţii. În total, între 200 şi 300 de copii frecventează programele dezvoltate de profesorul de matematică. 80 de copii sunt doar la şah, în jur de 100 merg la „şcoala“ de matematică şi cam 80-90 la cursurile de informatică. În proiect este implicată şi soţia şahistului.
Vă mai recomandăm:
Se încarcă comentariile...
