Cum aratău zeii oamenilor care populau teritoriul României în neolitic. Figurine de femei, fără sâni şi organe genitale
0Şi acum mii de ani oamenii aveau obiecte de cult. Văzute acum, figurinele de doar câţiva centimetri pe care le venerau oamenii din neolitic, sunt confundate cu jucării de copii.
Cine-ar fi crezut că strămoşii noştri de acum 5.000 de ani îşi colorau pereţii interiori ai caselor pentru a-şi face locuinţele mai primitoare? Aceasta nu este singura practică care s-a păstrat până în prezent.
De asemenea, acum câteva mii bune de ani oamenii se închinau la mici idoli. Aceştia se regăseau în casele lor şi la o primă vedere pot fi uşor confundaţi cu jucării „primitive” pentru copii.
Potrivit istoricilor, aceştia erau făcuţi din andezit, lut sau alte materiale asemănătoare. Figurinele aveau doar câţiva centimetri mărime şi înfăţişau de cele mai multe ori femei. Era redat capul şi corpul femeii, însă lipseau sânii şi organele genitale.
Acest tip de idol a apărut încă din paleoliticul superior, cel mai vechi exemplar având peste 30.000 de ani. Figurina a fost descoperită într-o peşteră din Germania în anul 2008.
„E modelat dintr-o pastă fină, e degresat cu nisip, e de culoare gri-gălbuie. Privit din faţă, are formă conică, în secţiune transfersală fiind oval, deasupra, capul e rotunjit, baza e dreaptă, oferind piesei stabilite în poziţie verticală. Faţa umană e prezentată schematic, dar realist, ochii şi gura fiind redate proporţional prin împunsături, nasul fiind executat din pastă trasă”, descrie arheologul Arpad Tatar o astfel de figurină descoperită pe teritoriul judeţului Bistriţa-Năsăud, .
De ce figurinele înfăţişau mai ales femei?
Cele mai multe astfel de figurine înfăţişează femei. De asemenea, femeia este prezentă şi în locurile de cult. Femeile erau practic reprezentări ale zeităţilor feminine, simbolurile fecundităţii şi fertilităţii ale vremii.
De asemenea, în locurile de cult mai pot fi întâlnite şi zeităţile care înfăţişează animale. La sanctuarul de la Parţa (judeţul Timiş), de exemplu, pot fi găsite două statui lipite, o zeitate feminină şi un taur, simboluri ale fecundităţii şi fertilităţii.
Tot acolo poate fi întâlnită şi o cameră separată dedicată ofrandelor. De obicei pentru a le mulţumi zeităţilor, se sacrificau capre şi oi. De asemenea, în cadrul sanctuarului a fost descoperit şi un calendar solar, utilizat de populaţie.
„Prin aceste piese putem arunca o privire în religia neoliticilor, în credinţele legate de cultul fecundităţii şi fertilităţii, în astronomia preistorică, în moda vremii. Unele piese puteau fi şi jucării pentru copii, numai că niciodată n-o să aflăm, care era de fapt adevărul”, precizează arheologul Arpad Tatar în Revista Bistriţei.
Se încarcă comentariile...
