Cum „tratăm“ englezismele. Cele mai frecvente greşeli la folosirea cuvintelor împrumutate în ultimii ani din alte limbi

0
Publicat:
Ultima actualizare:
Profesorii de română spun că multe persoane care recurg la cuvinte împrumutate nu ştiu regulile după care acestea se folosesc
Profesorii de română spun că multe persoane care recurg la cuvinte împrumutate nu ştiu regulile după care acestea se folosesc

Profesorii de Limba şi Literatura Română ne atrag atenţia asupra faptului că folosirea cuvintelor împrumutate din alte limbi este guvernată de reguli pe care mulţi le ignoră.

Limba română a fost invadată de termeni proveniţi din alte limbi. Popularitatea reţelelor de socializare în rândul tinerilor a contribuit la răspândirea tot mai mare a unor termeni proveniţi în special din limba engleză.

Nu puţini sunt cei care nu ştiu cum să folosească corect aceşti termeni, deşi există reguli clare în acest sens. Cele mai multe greşeli identificate de profesorii de română şi de lingvişti se fac la folosirea cratimei, în cazul articolului hotărât sau la formele de plural. 

De asemenea, profesorii de limba română spun că termenii proveniţi din engleză sunt folosiţi de multe ori inutil sau fără ca cei care îi utilizează să le cunoască cu adevărat înţelesul.

O problemă specială o reprezintă şi scrierea şi pronunţarea acestor cuvinte. Probleme în acest sens se întâlnesc în special la persoane care nu au avut ocazia să înveţe limba respectivă la şcoală.

Cum trebuie folosite cuvintele provenite din alte limbi? Profesoara de Limba şi Literatura Română Sorina Cazac ne-a pus la dispoziţie regulile stabilite de DOOM 2 de care ar trebui să ţinem cont atunci când vrem să apelăm la termenii împrumutaţi:

- Se scriu cu cratimă cuvintele ale căror formă finală prezintă deosebiri între scriere şi pronunţare în limba română: acquis-ul, Bruxelles-ul, bleu-ul, dandy-ul, show-uri, precum şi la cuvintele greu flexionabile: PH-ul, RATB-ul, x-ul.

- Fără cratimă se scriu cuvintele împrumutate care se termină cu litere din alfabetul limbii române, pronunţate ca în limba română: clickul, itemul, weekendul. 

- Unele cuvinte au fost în timp „românizate”, astfel că nu se mai scriu ca în varianta originală. Un astfel de cuvânt este „mersi”, care are la bază cuvântul franţuzesc „merci”. 

Vă mai recomandăm:

Cele mai frecvente greşeli gramaticale pe care le fac românii. Lingviştii: „Limba română a ajuns să fie vorbită absolut întâmplător”

Top 20 de expresii din Ardeal pe care nu le înţeleg ceilalţi români. Ce înseamnă să fii făcut „bolund“, „hâd“ sau „drojder“

Bistriţa



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite