Fără strategii de marketing şi cu multe slujbe sociale, aşa îşi duceau zilele fabricile bistriţene în perioada comunistă
0
Unele dintre fabricile bistriţene fondate în perioada comunistă încă mai sunt în picioare, reuşind chiar să se impună pe piaţă. Potrivit economiştilor însă situaţia de atunci nu semăna deloc cu ce se întâmplă astăzi. Înainte de Revoluţie nu existau strategii de marketing, producţia era „exagerată”, iar slujbele sociale reprezentau o parte importantă din industrie.
Produse proaste, slabe calitativ, vândute în multe cazuri mult sub costurile de producţie şi o lipsă totală de interes faţă de tot ce este legat de piaţă, aşa descrie analistul Cristian Munthiu industria bistriţeană din perioada comunistă.
Vânzarea produselor era numită desfacere, urmărea livrarea efectivă a mărfii şi încadrarea în plan şi mai puţin valorificarea productivă.
„Legat de marketingul din trecut, funcţia aceasta nu exista nici măcar iluzoriu. Vânzarea se făcea centralizat, comenzile veneau de la aşa-zisele centrale şi totul era aberant. Singurul indicator economic analizat era producţia de marfă. Adică producem şi Dumnezeu cu mila. Nimeni nu întreba dacă doreşte cineva să cumpere ce facem noi. Asta a fost şi principalul motiv al decăderii”, explică Cristian Munthiu.
Potrivit acestuia „eroii” erau cei care reuşeau să realizeze şi să-şi depăşească planul, iar asta însemna o terorizare a angajaţilor şi o rezolvare a problemelor doar pe hârtie. Şefii acestor fabrici nu se bazau pe studii de piaţă, analiza competiţiei sau preţuri competitive, instrumente care nu lipsesc din companiile moderne de astăzi.
Lipsa de eficienţă era influenţată şi de numeroasele slujbe sociale, oferite bistriţenilor indiferent de calificare.
Ario, producătorul de utilaje industriale de oţel, în perioada comunistă era oaia neagră, urmând ca imediat după Revoluţie să găsească o nişă de piaţă mai bună. Acesta însă nu a rezistat mult timp, dând faliment în urmă cu câţiva ani.
Nici producătorul de echipamente pneumatice şi cilindri hidraulici înfiinţat în 1977, Mebis, nu a rezistat mult după Revoluţie. În timpul comunismului fabrica mergea bine, fiind ajutată tocmai de faptul că era singurul producător din zona lui de expertiză, iar exporturile erau interzise. Apariţia altor producători pe piaţă a înlăturat însă compania bistriţeană.
Incompetenţa managerială a determinat şi moartea Combinatului de Prelucrare a Lemnului. Înainte de `89 avea piaţă, pe care însă nu a reuşit să o menţină după Revoluţie, pentru că nu avea dezvoltată funcţia de marketing. Marketingul a fost externalizat, iar acest lucru a dus la faliment.
Sunt însă şi producători bine poziţionaţi pe piaţă chiar şi acum. Este vorba despre producătorul de radiatoare RAAL, care pe vremea comuniştilor era oaia neagră, asta din cauza produselor destul de slabe calitativ. Dacă înainte de `89 avea piaţa asigurată, după Revoluţie producătorul a intrat în horă cu celelalte companii. A reuşit să se aşeze pe piaţă şi a supravieţuit.
Un exemplu de succes este şi producătorul bistriţean de utilaje şi echipamente pentru protecţia mediului Comelf, care a fost privatizat de către cei care vindeau la export produsele sale în trecut.
Vă mai recomandăm:
Dintre fabricile comuniste de renume ale judeţului Bistriţa-Năsăud, doar câteva au reuşit să se menţină şi pe piaţa capitalistă. Cele mai multe dintre ele au fost puse la pământ pentru a face loc noilor construcţii, altele însă au rezistat şi pe piaţa capitalistă.
FOTO Cum a dispărut Bistriţa de pe harta berii româneşti
Puţini mai ştiu că pe vremea comuniştilor în Bistriţa se fabrica una dintre cele mai apreciate beri din ţară numită „Bistriţeana”. Sortimentul, la care se folosea apă de la izvoarele de la Cuşma, a pierdut lupta cu democraţia, fabrica fiind preluată de privaţi şi închisă la scurt timp.
Una dintre puţinele locomotive cu aburi „Malaxa”, construită în uzinele celebrului inginer Nicolae Malaxa în perioada interbelică, se „odihneşte” de mai bine de 18 ani la fier vechi în Bistriţa. Autorităţile locale vor să o salveze, să o transforme în bun de patrimoniu şi să împodobească Gara Bistriţa-Nord cu ea.
Se încarcă comentariile...
