Fizicianul român care a revoluţionat lumea ştiinţei cercetează tehnologii de „Star Trek“: „În cel mult zece ani vom putea deveni invizibili“
0Claudiu Falub (44 de ani), un fizician român stabilit în Elveţia, a făcut o descoperire considerată imposibilă în ultimii 50 de ani. Alături de o echipă de oameni de ştiinţă din Elveţia, Falub a reuşit să obţină un material care stă la baza gadgeturilor viitorului, studiul fiind publicat în prestigioasa revistă americană „Science“.
„Soldaţii de germaniu“, aşa se numeşte descoperirea revoluţionară pe care a făcut-o fizicianul român, originar din oraşul bistriţean Beclean, Claudiu Falub (44 de ani), alături de mai mulţi cercetători elveţieni, la începutul anului 2012. „Soldaţii“ sunt, de fapt, atomii de germaniu aliniaţi perfect pe o suprafaţă de siliciu modificată, creând astfel noi perspective în domeniul tehnologiei viitorului. Claudiu Falub a reuşit în 2012 să obţină calitatea perfectă, comparativă cu cea a cristalelor de mină, pe care s-au aliniat atomii de germaniu, după o muncă ce s-a întins pe doi ani.
„Când am văzut asta, mi-am adus aminte că am mai văzut imaginea undeva: armata de teracotă a primului împărat al Chinei, Qin Shi Huang. Sunt ca nişte soldăţei de teracotă, ordonaţi perfect, mii. Şi atunci am zis: «Aştia sunt soldaţii de germaniu!»“, dezvăluie fizicianul cum a ales numele descoperirii sale.
O DESCOPERIRE AŞTEPTATĂ DE 50 DE ANI
În ultimii ani, Falub s-a concentrat asupra studiului siliciului, materia de bază în electronică, încercând să descopere o metodă de a pune un material pe siliciu, astfel încât acesta să facă faţă noilor cerinţe din industrii.
„Tot ce e în calculatoare e pe bază de siliciu. E un material foarte ieftin, se poate obţine cu puritate foarte mare şi foarte simplu din nisipul de plajă. E la baza microelectronicii din 1950. Problema sa e că a început să îmbătrânească. Noi am încercat la Universitatea Politehnică din Zürich să punem germaniu pe siliciu“, explică cercetătorul român. Şi atunci s-a produs minunea.
„Descoperirea pe care am făcut-o are efecte foarte importante pentru umanitate, pentru medicină, pentru informatică, electrotehnică, pentru ecranele tactile care se folosesc la telefoanele mobile şi la tablete, pentru detectoare de radiaţie X sau de particule elementare“, adaugă cercetătorul român.
Claudiu Falub nu a făcut descoperirea singur, la acest proiect muncind mai multe echipe multidisciplinare de la două institute din Elveţia, de la o firmă elveţiană, de la Centrul Elveţian de Electronică şi Microtehnică şi de la Universitatea Politehnică din Milano (Italia). Fizicianul român spune că în acest proiect l-a ajutat şi norocul, care, după părerea sa, îi favorizează pe cei curajoşi şi îndrăzneţi.
NAŞTEREA „SOLDAŢILOR DE GERMANIU“, ÎN „SCIENCE“
Studiul despre „soldaţii de germaniu“ a fost publicat în luna martie 2012 în prestigioasa revistă americană „Science“.
Românul a trimis studiul la redacţia publicaţiei „Science“, unde lupta pentru publicarea unui studiu este extraordinar de acerbă. Cei care aleg materialele care ajung să fie publicate în revista americană dedicată ştiinţei sunt câştigători ai premiilor Nobel, iar cei care apar în această publicaţie, de cele mai multe ori, sunt şi ei nominalizaţi la Nobel.
„Acolo se publică tot ce e mai bun din ştiinţă, nu doar din fizică. Lucrarea noastră a fost acceptată şi apoi ni s-a cerut să trimitem fotografii pentru coperta revistei, ceea ce a fost extraordinar! Fenomenal! Să publici în «Science» e deja un lucru extraordinar, dar să ţi se ceară să trimiţi ceva pentru copertă a fost de vis, neaşteptat!“, mărturiseşte Claudiu Falub, primul român care a avut ocazia să apară cu o descoperire pe coperta revistei americane. Practic, pe copertă apar într-o fotografie făcută la microscop „soldaţii săi de germaniu“.
Pe coperta revistei Science apar „soldaţii de germaniu”, fotografiaţi la microscop
Un an mai târziu, în 2013, descoperirea sa a fost prezentată şi în revista britanică „Nature“, iar în 2014, Academia Română i-a recunoscut meritele, înmânându-i premiul „Mihai Drăgănescu“ la categoria „Ştiinţa şi tehnologia informaţiei“.
CU UN PAS ÎN FAŢĂ
Din anul 2013, fizicianul nu mai lucrează în cercetare, el trecând la industrie. Momentan, Claudiu Falub lucrează pentru compania elveţiană Evatec.
„Construim nişte instalaţii pe care se fac telefoanele, tabletele şi ceasurile inteligente. Acestea ajung în diferite locuri din lume, în special în Asia. Sunt cercetător principal în firma aceasta, sunt specialist în senzori folosiţi în ecrane tactile, iar cunoştinţele mele sunt folosite pentru noi tehnologii, pentru senzori cu senzitivitate ridicată“, explică Claudiu Falub.
Cercetătorul român spune că tot timpul lucrează în avans faţă de ceea ce e pe piaţă, iar acum pregăteşte noile generaţii de ceasuri inteligente. Marii producători precum Apple, Samsung sau Sony lucrează pe instalaţiile făcute de compania elveţiană unde este angajat Falub.
REFUGIU ÎN ARTE
Fizicianul spune că a ales să treacă în industrie din două motive: în cercetare nu te ia nimeni în seamă, iar în industrie poţi să faci lucruri care să îi ajute direct şi imediat pe oameni.
„Întotdeauna, pentru mine, a fost important să lucrez pentru omul de lângă mine. Am dorit să fac cercetare cu aplicaţie imediată, să poată fi folosit de oamenii de lângă mine ceea ce fac. Asta e pentru mine primordial“, susţine Claudiu Falub.
Când simte că ştiinţele exacte îl sufocă, cercetătorul se refugiază în pictură, grafică şi sculptură. Aşa îşi încarcă bateriile şi se întoarce mai inspirat şi mai plin de energie în lumea ştiinţei. Recunoaşte, totuşi, că nu mai are prea mult timp pentru aceste arte, însă, în ultima perioadă, şi-a descoperit o nouă pasiune: fotografia şi profită cât mai mult de aparatul foto în timpul liber.
TEHNOLOGIE DE STAR TREK – CUM TE FACI INVIZIBIL
Claudiu Falub este încrezător în descoperirile din următorii ani, deşi, la o primă vedere, par imposibile.
„Sunt preocupat şi de «cloaking device». E tot o aplicaţie care se va realiza în cel mult cinci-zece ani. Nu va dura mult. E pe bază de nanotehnologie. Se structurează suprafaţa materialelor cu nişte antene foarte micuţe la scară nanometrică şi lumina este captată şi nu se mai emite“, explică fizicianul. Acesta adaugă că, în America, de exemplu, nanotehnologia este folosită în programe militare, în uniforme „cloaking“, pentru avioanele invizibile.
„Deja sunt, dar nu e ceva ce apare pe piaţă. Invizibilitatea nu ne va face să dispărem. Suntem tot acolo, dar efectiv nu ne mai vedem. Lumina pe care o vedem noi nu se mai vede, dar se va putea vedea cu ochelari speciali. Ce vedem în filme există, de fapt, cu adevărat“, mai explică fizicianul român.
CETĂŢEAN DE ONOARE AL ORAŞULUI BECLEAN
În a doua jumătate a lunii aprilie, Claudiu Falub a fost prezent în România, unde a primit titlul de cetăţean de onoare al oraşului natal,Beclean. Totodată, Falub a avut o întâlnire cu două clase de elevi de liceu la Biblioteca Judeţeană „George Coşbuc“ din Bistriţa, cărora le-a vorbit despre lumea fascinantă a fizicii, dar şi despre descoperirile sale.
Claudiu Falub le-a vorbit elevilor de liceu despre descoperirile sale (Foto: Biana Sara)
În Elveţia s-a îndrăgostit cu adevărat de fizică
Modest, de o sensibilitate aparte şi debordând de cunoştinţe din varii domenii, aşa ar suna o caracterizare sumară a lui Claudiu Falub. Fizicianul s-a născut în Beclean şi a absolvit Liceul „George Coşbuc“ din Năsăud, considerat fabrica de academicieni a Transilvaniei. El recunoaşte că era pasionat de fizică şi mai ales de astronomie încă din şcoala generală, motiv pentru care s-a înscris la o facultate de profil din Bucureşti, de unde s-a transferat în Cluj-Napoca.
Dezamăgit de materia stufoasă şi de informaţiile pe care le considera inutile, Falub a început să cocheteze cu pictura, grafica şi cu sculptura, reuşind să le ducă în paralel. Pentru un moment, s-a gândit chiar să lase fizica pe planul al doilea şi să-şi îndrepte atenţia asupra artei, domeniu în care a fost autodidact.
Nu a vrut să urmeze o facultate de profil pentru că el consideră că această zonă este pentru snobi şi, la urma urmei, nu avea de ce, pentru că o facea pentru el şi pentru sufletul său.
PRIMA EXPERIENŢĂ VESTICĂ L-A CUCERIT
A reuşit, totuşi, să termine Facultatea de Fizică a Universităţii „Babeş-Bolyai“ din Cluj-Napoca în anul 1995, iar în acelaşi an, a fost admis la un masterat la Institutul Politehnic Federal din Lausanne, Elveţia.
„Aceea a fost prima mea experienţă vestică. Am putut lucra acolo pe nişte supercalculatoare, de care până atunci doar auzisem, calculatoare cu multe procesoare, care rulau foarte multe programe. Atunci a început să mă intereseze ce se întâmplă la nivel atomic cu structura materialelor“, descrie Claudiu Falub prima sa experienţă de la unul dintre cele mai renumite institute de cercetare din Europa.
S-a întors în Cluj-Napoca şi a lucrat în cercetare aproape doi ani, după care nu a mai putut rezista tentaţiei şi a plecat din nou. De data aceasta, a ajuns la doctorat în Olanda, la Universitatea Tehnică din Delft, cea mai veche universitate tehnică din „ţara lalelelor“ şi printre primele 50 din lume, cu doi deţinători ai Premiului Nobel.
Acolo a avut ocazia să lucreze alături de reprezentanţi ai companiei Philips, interesaţi să înţeleagă mai multe despre materialele noi, care să devină baza următoarelor generaţii de gadgeturi. În 2002, a obţinut titlul de doctor şi, în acelaşi an, fizicianul a revenit în Elveţia, la Zürich, acolo unde locuieşte şi munceşte şi în prezent.
ŞTIINŢA MINUSCULULUI
„Am mers la un postdoctorat la Institutul «Paul Scherrer» din Elveţia, pe domeniul nanotehnologiei. Ce e nano? De un miliard de ori mai mic decât un metru, deci, efectiv, la nivel minuscul. Ştiinţa de astăzi, tehnologiile, ingineriile încearcă să schimbe proprietăţile materialelor sculptând materia la nivel nanometric, pentru a obţine proprietăţi noi. Efectiv, tot ce ţine astăzi de dispozitive mobile e nanotehnologie, tot ce ţine de dispozitivele microelectronice e nanotehnologie“, explică Claudiu Falub.
„Obsesia“ sa pentru nanotehnologie l-a purtat pe cercetător la Institutul Politehnic Federal de Tehnologie din Zürich, din Elveţia, locul cu 21 de laureaţi ai Premiului Nobel, unde a fost student şi mai apoi profesor Albert Einstein. Aici a făcut şi Claudiu Falub descoperirea „soldaţilor de germaniu“.
Vă mai recomandăm:
Honey sweet, prunul viitorului care rezistă la cel mai devastator virus, se „coace” în laboratoarele bistriţene
Încă din anul 1996, în laboratoarele Staţiunii de Cercetare Pomicolă Bistriţa, cu sprijinul cercetătorilor din Franţa şi Statele Unite, se studiază prunul transgenic numit „honey sweet”, care prezintă rezistenţă ridicată la virusul Plum pox, cel mai mare „dăunător” din livezile din întreaga lume. Revoluţionarul prun va putea ajunge în livezile românilor în 4-5 ani, reuşind să reducă sau chiar să elimine pierderile cauzate de acest virus.
Sunt prezenţi în cărţile demult uitate în biblioteci şi în memoria istoricilor care vorbesc cu plăcere despre ei cu fiecare ocazie. Este vorba despre cercetătorii şi oamenii de ştiinţă ai judeţului, demult uitaţi.
Andrei Kovari are doar 18 ani şi este elev în clasa a XII-a la un liceu din Beclean. De aproximativ trei ani a intrat în lumea roboţilor, fiind unul dintre cei mai tineri pasionaţi de robotică din ţară, care concurează în competiţii de profil cu studenţii. Tânărul se pregăteşte pentru Robochallenge Viena, unul dintre cele mai importante competiţii internaţionale de robotică.
Se încarcă comentariile...
