FOTO Ţinutul Năsăudului, populat de goana după aurul adus de râul Someş

0
Publicat:
Ultima actualizare:
FOTO: romaniainterbelica.memoria.ro
FOTO: romaniainterbelica.memoria.ro

Potrivit istoricilor, multe zone din Transilvania au fost populate datorită goanei după aur a strămoşilor noştri. Unul dintre râurile care au dezvoltat şi populat zona care avea să formeze judeţul Bistriţa-Năsăud este Someşul.


În 1929, în revista istorică Arhiva Someşană se nota că ultimul „spălător” de aur de pe meleaguri bistriţene a fost Vasile Irini din comuna Rebrişoara, care şi-a încheiat socotelile cu meseria în 1926.

Potrivit lui Iulian Marţian, locuitorii acestei zone au învăţat să exploateze zăcămintele de aramă şi cositor ce se întâlneau în munţii metaliferi ai acestei regiuni. În acelaşi timp, strămoşii noştri s-au mai îndeletnicit în extracţia aurului, spălându-l din nisipurile Someşului şi ale afluenţilor săi.

Fiindcă în vechime aurul era foarte preţios, este probabil că se ocupa multă lume cu extragerea lui, în anotimpurile în care se pot executa aceste lucrări. Astfel, au urmat ca spălătorii de aur descinseră în cursul veacurilor de la pantele dealurilor şi se strămutaseră cu domiciliul lor în apropierea izvorului de câştig, pe şesurile din preajma râurilor, cu deosebire la punctele de confluenţă ale afluenţilor acestuia de pe malul drept. Aceşti aurari au depus pe urmă aproximativ prin secolul al douăzecelea înainte de era creştină, primele temelii ale satelor din ţara Năsăudului, notează Iulian Marţian.



Aurul din Ardeal ajungea în ţările din sud şi sud-vest, unde metalele preţioase au început să fie apreciate şi căutate. Strămoşii noştri dădeau aurul la schimb pentru animale şi cereale. În scurtă vreme cererea a crescut exponenţial, iar exploatarea s-a mutat de la râul Someş şi afluenţii săi la zăcămintele din munţi.

Şi oricât de anevoioasă era această muncă executată cu mijloace primitive şi insuficiente, totuşi s-a continuat cu stăruinţă multe secole de-a rândul până când în fine a intervenit prin secolul al zecelea, înainte de era creştină, o nouă epocă culturală, epoca fierului, cu a cărei inaugurare exploatările miniere antice din Ardeal au luat un nou avânt, completează Marţian.



Înflorirea industriei miniere este confirmată şi de numeroasele galerii, puţuri şi drumuri care s-au conservat din vremuri străvechi. Centrul acestor exploatări miniere a fost cu certitudine Rodna, dovedindu-ne acest lucru grandioasele catacombe din subsolul acestui oraş.

Resturi ale tradiţiei în exploatarea metalelor preţioase s-au găsit şi sute de ani mai târziu. În 1858 de exemplu un ţăran găseşte într-o grădină din Năsăud o piesă de aur brut de circa 5 kilograme. În aceeaşi perioadă se găsesc tot în Năsăud două monede de argint aparţinând regelui Alexandru cel Mare din Macedonia.

Şi ca o consecinţă naturală a exportului de aur din Ardeal, în cursul atâtor veacuri în regiunile barbare se ridică în popoare dornice de a se înstăpâni pe acest izvor nesecat de bogăţie şi de a-l cuceri pentru sine cu proxima ocaziune bine venită, completează Iulian Marţian.

Informaţii preluate din Arhiva Someşană din 1929

Bistriţa



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite