FOTO De la agricultură la artă şi înapoi. Povestea pictorului care se încăpăţânează să îmbine arta cu creşterea animalelor şi cultivarea plantelor

0
Publicat:
Ultima actualizare:
De 7 ani Cristian Hartmann a dat agitaţia urbană pe o viaţă liniştită la ţară FOTO: Karma Err
De 7 ani Cristian Hartmann a dat agitaţia urbană pe o viaţă liniştită la ţară FOTO: Karma Err

Cristian Hartmann este un pictor bistriţean, originar din Sângeorz Băi, care a lăsat oraşul şi s-a refugiat în localitatea Blăjenii de Sus. Acolo a amenajat casa bunicilor săi şi s-a apucat de agricultură. La artă nu a renunţat niciodată, pregătind un proiect revoluţionar anul acesta, care vine să îmbine viaţa simplă de la ţară cu meşteşugurile şi arta.


La o simplă observaţie artistul Cristian Hartmann pare un muntean bine clădit, cu vestimentaţie ce te duce cu gândul la hainele călduroase ale bunicilor noştri de la ţară. Cu toate acestea aerul boem şi accesoriile confirmă faptul că în faţă ai un artist boem, pentru care nu există reguli, nu există timp, nu există constrângeri.

Cristian Hartmann este din Sângeorz Băi, însă copilăria şi-a petrecut-o la Blăjenii de Sus alături de bunicii săi. S-a reîntors cu familia după ani buni în care a hoinărit prin civilizaţie. De şapte ani s-a stabilit cu prietena sa în Blăjenii de Sus, unde a consolidat casa lăsată moştenire de bunicul său.

pictor 4


Întrebat de ce a făcut pasul acesta, spune foarte natural că agitaţia urbană nu era de el. Cu toate acestea recunoaşte faptul că agricultura, mai ales cea ecologică, spre care şi-a îndreptat el atenţia a ridicat oarecare probleme, mai ales la început, iar adaptarea la noul mediu nu a fost nici ea uşoară.

În micro-ferma din Blăjenii de Sus are capre, cai, iepuri şi chiar şi albine, al căror secret încearcă să-l afle de puţin timp alături de tatăl său.

Arta nu a abandonat-o niciodată, iar acest lucru este confirmat şi de tablourile şi elementele de decor prezente în locuinţa sa din Blăjeni. De asemenea, acesta intenţionează, cu ajutorul fundaţiei „Karma Err” pe care a înfiinţat-o, să le dea posibilitatea şi celorlalţi artişti să se bucure de relaxarea oferită de natură.

Relaxarea care vine să stimuleze creativitatea va lua forma unei tabere de creaţie, care va avea loc anul acesta la stâna pe care o amenajează în apropierea locuinţei sale.

Anul acesta grupul invitat să ia parte la tabără, fiind vorba despre o ediţie „experimentală”, va fi format în deosebi din prieteni artişti. Aceştia vor avea parte de mâncare tradiţională specifică oierilor, legume şi fructe bio, precum şi de materialele şi instrumentele necesare pentru a crea.

Artistul vrea să îmbine aerul curat al  Blăjeniului cu agricultura şi cu meşteşugurile, având în plan să le promoveze. În primă fază s-a gândit la un război de ţesut, care până acum zeci de ani era nelipsit din casele ţărăneşti, însă de câţiva ani meşteşugul ţesutului începe încet, încet să dispară. De asemenea şi-ar dori să îi înveţe pe cei interesaţi cum se împletesc nuielele sau cum se face funia.

pictor 6
Îi invit pe artişti într-un mediu natural. Trebuie să ai şi relaxare în procesul de creare, contează cum pui ideile în practică. Plus că într-o astfel de tabără de manufactură cei care vin pot să şi comunice, să schimbe idei, să colaboreze pentru diferite proiecte, explică Cristian.



Cei care vor avea ocazia să participe la tabăra sa de creaţie vor avea la dispoziţie un loc de campare, toaletă ecologică, materiale pentru creaţie, precum şi masa asigurată.

Momentan, artistul vrea să pună la punct şura şi grajdul lăsate şi ele moştenire de la bunici, pe care să le transforme într-un atelier de creaţie cum se cuvine. Dacă în cazul casei s-a lăsat purtat de val, îmbinând elementele „moderne” cu cele tradiţionale, atelierul de creaţie trebuie „obligatoriu” să respecte regulile tradiţionale.

Bistriţeanul şi-ar dori ca în proiectele sale să-şi găsească locul şi copiii, pe care să-i găzduiască în mici excursii la micro-ferma sa. Să le arate animalele, să-i invite să guste o legumă sănătoasă, cu alte cuvinte să-i determine pe ei şi pe profesorii lor să dezvolte o altfel de educaţie nonformală.

Întrebat dacă se poate trăi din agricultură, Cristian Hartmann, precizează că se poate, dar doar în condiţiile în care există o bază şi anume utilaje. Potrivit acestuia, pentru a face agricultură care să-ţi permită să trăieşti, să înregistrezi un profit, ai nevoie de un tractor sau de alte utilaje, costurile acestora trecând de câteva zeci de mii de lei.

 

pictor 7
Bistriţa



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite