FOTO Şfârşitul lui Ceauşescu, prevestit la Bistriţa cu ocazia ultimei vizite făcute la cabana de vânătoare Cuşma

0
Publicat:
Ultima actualizare:
400 de oameni erau mobilizaţi când venea dictatorul la vânătoare la Cuşma FOTO Arhivele Naţionale/Fototeca online a comunismului românesc
400 de oameni erau mobilizaţi când venea dictatorul la vânătoare la Cuşma FOTO Arhivele Naţionale/Fototeca online a comunismului românesc

Românii trecuţi de prima tinereţe încă îşi amintesc, unii dintre ei cu nostalgie, vizitele lui Nicolae Ceauşescu şi ale primei doamne în teritoriu. Întipărite în memoria bistriţenilor rămân partidele de vânătoare de la Cuşma, măsurile aberante pregătite pentru judeţ şi municipiu, dar şi ultima vizită, plină de umilinţă, a soţilor Ceauşescu.

Sfârşitul dictatorului a fost prevestit la Bistriţa, cu două luni înainte

Ultimul judeţ vizitat de către soţii Ceauşescu înainte să fie executaţi a fost Bistriţa-Năsăud. Cele întâmplate la Bistriţa nu făceau altceva decât să prevestească ce avea să se petreacă.

Soţii Ceauşescu au ajuns în Bistriţa-Năsăud în data de 14 octombrie 1989, primul loc unde au poposit fiind cabana de vânătoare de la Cuşma, pe care o îndrăgeau şi unde se refugiau ori de câte ori aveau ocazia.

Vizita era una combinată, munca era îmbinată cu destinderea oferită de pădurea de la Cuşma şi partidele de vânătoare.

Soţii Ceauşescu au venit de la Cuşma cu elicopterul, aterizând pe stadionul municipal, unde avea loc prima întâlnire cu bistriţeni aduşi din toate fabricile pentru a-l întâmpina pe dictator.

Primele semne că poporul se răzvrătea şi îi pregătea o lovitură au putut fi observate la Bistriţa. Cei prezenţi au refuzat să aplaude şi să-l aclame pe conducător, motiv pentru care securiştii au fost trimişi în mulţime pentru a o anima.

Rafila Mureşan, profesoară de profesie, povesteşte că securiştii erau de-a dreptul disperaţi că nu reuşeau să determine lumea să-l aplaude pe conducător, motiv pentru care au apelat şi la ameninţări.

Lipsa cunoştinţelor de limba română a lui Ceauşescu a început să amuze audienţa, bistriţenii răzând la auzul greşelilor de exprimare făcute de conducător. Umilinţa supremă, însă, a simţit-o când a dorit să plece şi a rămas împotmolit cu jeep-ul în nisipul de pe pista de alergare a stadionului, mulţimea prezentă râzând în hohote de neputinţa lui Ceauşescu.

Nemulţumirea şi indiferenţa bistriţenilor era cauzată în principal de măsurile care vizau judeţul Bistriţa-Năsăud, măsuri anunţate de Elena Ceauşescu chiar în 1989. Printre acestea se număra lărgirea Bulevardului Republicii, ce presupunea mutarea şi chiar dărâmarea unor clădiri, printre ele numărându-se şi Colegiul Naţional „Liviu Rebreanu”.

Decizia anunţată de prima doamnă a suprins şi indignat bistriţenii mai ales că traficul care nu sufoca la acea vreme municipiul nu cerea o asemenea măsură.

De departe, însă, cea mai contestată măsură a fost cea care presupunea dărâmarea caselor mari şi frumoase de pe Valea Bâgăului şi înghesuirea ţăranilor bistriţeni în blocuri.

Ideea i-ar fi venit tot Elenei Ceauşescu, care, într-o vizită anterioară, în cadrul căreia avusese ocazia să survoleze judeţul cu elicopterul, s-a arătat surprinsă de bogăţia de pe Valea Bârgăului şi totodată invidioasă pe bistriţenii care-şi duceau traiul în case mari şi impunătoare.

Îmi amintesc că cei de la ţară glumeau pe seama acestei dispoziţii date de Elena. Se gândeau unde îşi lasă sapa, grebla şi căruţa dacă vor fi înghesuiţi în cămăruţe de bloc, povesteşte Rafila Mureşan.

Cuşma, una din destinaţiile preferate ale cuplului Ceauşescu

Una dintre destinaţiile preferate ale cuplului Ceauşescu era Cuşma, mai exact cabana de vânătoare, special construită în anul 1977 pentru vizitele în judeţ. Imobilul impunător chiar şi acum, la zeci de ani de la contruire, avea toate dotările necesare, fiind împânzit cu animale împăiate, prinse în pădurile care o fereau de ochii curioşilor.

Cabana se află la o distanţă de 40 de kilometri de municipiul Bistriţa, 30 de kilometri reprezentând drum forestier. Aceasta are 20 de locuri, un living încăpător, sală de luat masa şi chiar şi un foişor cochet.

Ceauşescu a dat dispoziţie ca în apropierea cabanei să fie construite două heliporturi, unde să poată ateriza cu elicopterul personal, întrucât drumul de acces era destul de dificil.

Cuplul prezindenţial venea la vânătoare la Cuşma de 3-4 ori pe an pentru a profita de efectivul mare de urşi bruni, cel mai mare din lume. O vizită a dictatorului mobiliza pe puţin 400 de oameni, care se asigurau că nu le lipseşte nimic soţilor Ceauşescu.

Potrivit vânătorilor şi celor care îngrijesc cabana, aflată momentan în proprietatea Romsilva, Elena obişnuia să-şi urmărească soţul de la balcon, acelaşi balcon fiind folosit şi de către Nicolae Ceauşescu pentru a vâna animalele aduse din întreaga pădure în apropierea cabanei de sute de oameni mobilizaţi în acest sens.

Cele două corpuri ale cabanei sunt legate de un culoar acoperit şi închis, care era, se pare, folosit pentru transportarea dintr-o parte în alta a tăvilor cu mâncare, fiind astfel protejate cu ajutorul geamurilor „tunelului” de eventualele stropiri cu otravă.

Pragul cabanei lui Ceauşescu a fost trecut şi de oameni politici ai judeţului, precum Ioan Oltean, dar şi de primarul oraşului Cluj-Napoca şi fostul premier Emil Boc.

 

Bistriţa



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite