FOTO Jocul căluşeresc, simbol al luptei împotriva ocupaţiei hortyste din Transilvania, preamărit la Budacu de Sus
0La Budacu de Sus a fost preamărit astăzi căluşarul, în cadrul celei de-a V-a ediţie a festivalului dedicat lui. Potrivit organizatorilor, jocul căluşeresc a fost, în Transilvania, unul dintre simbolurile luptei împotriva ocupaţiei hortyste, ajutându-i pe români să-şi păstreze identitatea naţională.
Astăzi, la Budacu de Sus s-a desfăşurat cea de-a V-a ediţie a festivalului dedicat jocului căluşeresc, care, potrivit organizatorilor, are rolul de a revigora cetele de căluşari din judeţul Bistriţa-Năsăud.
Nici locaţia nu a fost aleasă întâmplător, căluşarii din Budacu de Sus numărându-se printre cei mai renumiţi din ţară. Aceştia au fost prezenţi şi la Unirea din 1 decembrie 1918, unde au dansat îmbrăcaţi în tricolor.
Potrivit primarului comunei Dumitriţa, Budacu de Sus este cea mai nordică localitate unde se mai dansează jocul căluşarului. Jocul căluşarului se mai păstrează în judeţul Bistriţa-Năsăud în special în fostele localităţi grănicereşti, ajutându-i pe românii înrolaţi în armata hortystă să nu îşi uite identitatea românească măcar când erau acasă.
Dansul tradiţional care se juca în preajma Rusaliilor, în Transilvania a căpătat o altă conotaţie, jocul căluşarului devenind unul dintre simbolurile luptei împotriva ocupaţiei ungare.
Printre localităţile din Bistriţa-Năsăud unde mai este prezent jocul căluşarului se numără Budacu de Susu, Poiana Ilvei, Leşu, Sângeorz Băi, Parva, Salva, Şieu-Odornei sau în satele de pe Valea Bârgăului.
„Este un joc care a păstrat de-a lungul timpului simbolul naţional, fiind îmbrăcat tricolorul la fiecare reprezentaţie a căluşarilor. A fost un mod de manifestare atunci când Ardealul a fost ocupat de hortyşti. Este, de asemenea, un joc de comandă, dând ocazia românilor să se adune, într-o perioadă în care acest lucru era interzis, în cete şi să poarte simbolul naţional,” ne explică coregraful Ioan Simionca.
Acesta mai spune că în perioada comunistă acest dans chiar a înflorit, întrucât regulile de la centru impuneau
fiecărei localităţi din ţară să aibă o activitate culturală, iar majoritatea optau pentru cele „învecinate” cu tradiţiile româneşti.
Deşi acum este mai greu să îi determini pe adolescenţi să îl ducă mai departe, jocul căluşarului s-a perpetuat din generaţie în generaţie, iar costumele populare sunt tratate cu respect şi sunt ţinute la loc de cinste.
„Este un joc care s-a transmis din generaţie în generaţie, cu costum autentic tradiţional care nu s-a transformat în ultimii zeci de ani, nu a fost influenţat de împopoţonările sau kitsch-urile actuale, moderne,” precizează primarul comunei Dumitriţa, Vasile Moga, care ne spune că şi el are acasă un costum popular vechi de 100 de ani pe care îl ţine la loc de cinste şi îl scoate din dulap doar la evenimente speciale.
Vă mai recomandăm:
FOTOREPORTAJ Tradiţiile străvechi din satele bistriţene au luat drumul Internetului
Se încarcă comentariile...
