Primul primar român al Bistriţei, Corneliu Mureşan FOTO: preluare de la Oscar Skrabel

Corneliu  Mureşan a fost primul primar român al Bistriţei, reuşind să rămână în fruntea municipiului un mandat, în ciuda faptului că a fost îndelung contestat de locuitorii saşi. Printre proiectele implementate de care ne putem bucura şi acum se numără canalizarea, ştrandul municipal sau chiar stadionul „Jean Pădureanu”.

Primul primar român al municipiului, Corneliu Mureşan şi investiţiile sale îndrăzneţe

Născut în anul 1902 în localitatea Mureşenii de Câmpie din judeţul Mureş, Corneliu Mureşan a fost un cunoscut avocat al Bistriţei, ajungând în 1934  preşedintele al Comisiei Interimare a  oraşului, adică primul primar român din municipiu, funcţie pe care o pierde după aproape un mandat, la finalul anului 1937.

Deşi chiar la două luni după ce a fost numit primar, Corneliu Mureşan a fost contestat de peste 1500 de saşi, locuitori ai oraşului, acesta reuşeşte să se impună şi mai ales să-şi materializeze ideile. Potrivit ziarului „Săptămâna”,  printre investiţiile programate pentru anul 1935 s-au numărat: pavarea unor străzi cu piatră sau amenajarea trotuarelor, inexistente pe unele artere ale oraşului.

Canalizarea a ocupat un loc important în investiţiile oraşului încă de atunci, primarul alocând 800.000 de lei pentru amenajarea canalizării pe două străzi din oraş.  Tot în 1935 a fost amenajat o toaletă publică în Piaţa Decebal.

„Pentru a şterge impresia proastă care îţi fac la intrare în oraş casele ţigăneşti situate la începutul străzii Gării, aceste case vor fi cumpărate de oraş şi dărâmate chiar în primăvară”, scriau jurnaliştii de la „Săptămâna” în 1935.

A fost luat în calcul şi Parcul Central, care a fost amenajat în acea perioadă astfel încât să încurajeze sportul. Astfel, patinoarul deja existent a fost modificat pentru a se putea transforma vara în bazin pentru bălăceală, iar lângă vale a fost prevăzut un stadion, actualul stadion „Jean Pădureanu”.  Tot în parcul municipal au fost prevăzute mai multe terenuri de tenis.

Primul primar român al municipiului  este „responsabil” şi de ştrandul municipal, care a presupus desfiinţarea „Canalului Morii”, vestit la început de 1900. Uzina electrică a fost şi ea modificată, astfel încât să funcţioneze cu lemn, făcându-se astfel o economie la bugetul local de un milion de lei anual.

Tot Corneliu Mureşan a prevăzut amenajarea primului crematoriu, în incinta abatorului care a şi fost modernizat în timpul mandatului său şi a pus la punct sistemul de iluminat public al oraşului.

„Este un fapt incontestabil că domnul primar Dr. C. Mureşaniu, cu toate atacurile care i se aduc din partea minorităţilor şi adversarilor politici, face muncă constructivă”, notau jurnaliştii ziarului „Săptămâna”, în 1935.

Din casa cochetă din centrul oraşului într-un bloc comunist

În perioada războiului, Corneliu Mureşan s-a refugiat în Turda şi Cluj, revenind mai apoi în Bistriţa în 1946, unde a lucrat ca jurist la Oficiul de Stare Civilă din cadrul Primăriei pentru scurt timp, fiind dat afară. Între anii 1950 şi 1954 a ajutat la refacerea regiunilor Rodna şi Cluj, urmând ca între 1957 şi 1968, an în care s-a pensionat, să lucreze ca jurist la o întreprindere.

Corneliu Mureşan a fost numit primul cetăţean de onoare al oraşului, imediat după Revoluţie, stingându-se câţiva ani mai târziu, în 1996 la Bistriţa, oraş pe care l-a şi condus timp de aproape 4 ani.

Puţini ştiu însă faptul că fostul edil al municipiului locuia în casa de lângă hotelul Coroana de Aur, în care funcţionează pub-ul Old House, pe care comuniştii l-au obligat să o părăsească. Aceştia i-au dat un apartament într-un bloc comunist din spatele Colegiului Naţional „Liviu Rebreanu”. Casa în care a trăit a rămas în picioare, iar în curtea sa a fost construit în 1974 hotelul Coroana de Aur.

Bistriţenii îşi amintesc cu drag de Corneliu Mureşan, care, în ciuda vârstei înaintate era mereu plin de viaţă şi impunea respect atât prin postură, cât şi prin vestimentaţie, mereu foarte îngrijită şi desprinsă parcă din altă epocă. Se pare că fostul edil era pasionat de fotografie, având o colecţie impresionantă de imagini cu Bistriţa şi nu numai. Deşi toate documentele sale, inclusiv biografia şi fotografiile sunt găzduite de Direcţia Judeţeană a Arhivelor Naţionale, fostul edil nu a permis accesul publicului la comorile sale.

Vă recomandăm :

FOTO La scăldat în 1900, de la Râul Bistriţa, la ştrandul lui Bonnet sau „Cascadă”

FOTO Magia din atelierele lutierilor bistriţeni, întreţinută de lautarii anilor 1900

→

Imaginea 1/4: corneliu muresan